Citat:
În prealabil postat de Penticostalul Traditional
A venit si la Daniel, omul lui Dumnezeu din vechime. Si el marturiseste asa: Daniel 10:8
Atunci eu am rămas singur și am văzut această mare vedenie și n-a rămas în mine putere, fața mea și-a schimbat înfățișarea, stricându-se, și nu mai aveam vlagă.
Daca aceasta scena s-ar petrece astazi sub ochii nostri, multi habarnisti care comenteaza pe aici insa nu vor nici sa cerceteze Scripturile si nici sa experimenteze puterea lui Dumnezeu, ar izbucni: "Uite-l pe Daniel cum i s-a slutit fata si a cazut la pamant. Parca e in transa. Sigur e kundalini in actiune, samanismul a pus gheara pe el, blablabla..."
Pentru cei neavizati e foarte lesne sa faca niste confuzii grave si sa afirme ca lucrarea Duhului e a satanei. Sau invers. Ei si despre Isus spuneau ca are drac. Ce e de mirare ca spun astazi la fel despre urmasii Lui?
|
Caz tipic de scoatere din context, trunchiere.
În primul rând că Daniel a avut o teofanie ceea ce carismaticii nu au.
Apoi, citind continuarea observăm că aceste fenomene nu au fost produse de Duhul Sfânt ci au fost reacțiile umane ale lui Daniel.
10. Si iata ca
o mana m-a atins si m-a asezat tremurand pe genunchii si mainile mele.
11. Apoi mi-a zis: "Daniele, om preaiubit si scump, fii cu luare aminte la cuvintele pe care ti le voi spune acum si stai in picioare in locul unde esti; caci acum sunt trimis la tine!" Dupa ce mi-a vorbit astfel,
am stat in picioare tremurand.
Pe carismatici nu-i pune nimeni pe picioare, nu-i așează nimeni într-o postură potrivită.
Nici nu ar avea de ce, acești harismați nu experimentează teofanii. În fața apostolilor nu a căzut nimeni leșinat. Ăsta ar fi un alt aspect.