Citat:
În prealabil postat de RappY
Manualul spune așa, cuvânt cu cuvânt: „Tatăl din Ființă naște veșnic pe Fiul și purcede pe Duhul Sfânt”
Eu am spus așa, cuvânt cu cuvânt: „S-a născut și continuă să se nască la fel cum Duhul continuă să purceadă”
Care e diferența?
Iar pe lângă asta, cum se leagă ce spui tu („nu e vorba de un proces continuu, vesnic”) cu ce spune manualul („Tatăl din Ființă naște veșnic pe Fiul și purcede pe Duhul Sfânt”)? Vezi o contradicție sau nu? Dacă nu, de ce nu?
Nu văd sensul a ceea ce spui. Vrei să spui că s-a născut „din veșnicie” și s-a încheiat? Poți să-mi spui te rog când s-a încheiat dacă timpul nici nu există în veșnicie? Dacă s-a născut „din veșnicie” înseamnă că nu are început sau sfârșit fiind în afara timpului. Plus că Dumnezeu nu se poate schimba, nu poate fi la un moment dat „în procesul de naștere” (care nu are cum să existe de vreme ce e veșnicie) și mai târziu „deja născut și încheiat procesul”.
|
Diferența este că manualul poate ar vrea să sugereze că noi toți suntem chemați să fim Fii ai lui Dumnezeu căci avem la dispoziție totul pentru asta și, poate că unii chiar reușesc fără să știm cu toții, astfel că în orice moment se poate naște Fiul, deși mă îndoiesc că autorul, pr. Isidor Todoran, asta ar fi vrut să spună, dar recunosc că este o lipsă de respect din partea mea s nu-i recunosc lui această revelație, chiar dacă n-a fost conștient de ea; dacă ar fi fost conștient, poate ar fi dezvoltat mai mult formularea. Îl rog să mă ierte!
Tu, însă, spui că
S-a nascut, ceea ce e imposibil, deși mai apoi recunoști asta. Dumnezeu e veșnic și Fiul tot veșnic este, iar corect ar fi să zicem că
este născut deoarece are aceeași ființă/esență divină fiindcă face numai ce I-a spus Tatăl. Aceasta Îl face pe El Fiu, nu faptul că S-a născut fiindcă nu S-a născut, chiar dacă constantinopolitanii, complexați/manipulați de clișeele vieți omenești(oare prin Duhul Sfânt?) au formulat în Crez și despre naștere.