Sunt divortata - ce pot face mai departe?

[emanouela]

Tzantzarika, e ft bine ca nu ai indoieli, e ft bine ca stii ce vrei! nu-ti mai fa procese de constiinta pt ca nu are sens, viata merge inainte, privim inapoi doar pt a nu repeta graselile. a gresi e omenesc, a repeta greselile de acum e cu totul altceva. cauta un duhovnic bun si restul, dupa ce-ti recapeti linistea, vor curge de la sine.
mult succes

[BogdanF2]

Draga Tzantzarika,

În prealabil postat de Tzantzarika

Eu sunt cea care a vrut divortul.

E un pacat foarte mare sa strici casnicia fara motiv. Cununia este sfanta si este doar una in viata pentru fiecare. A doua si a treia cununie, ingaduita de Biserica, nu este o Taina, ci doar o simpla incuviintare pentru a evita un rau mai mare, trairea in curvie.

În prealabil postat de Tzantzarika

Am cunoscut pe altcineva. Traiesc cu el de aproape 2 ani.

Relatii sexuale? Asta este un pacat groaznic, Dumnezeu s-a exprimat destul de clar in Biblie:
"Mai intai de toate feriti-va de curvie. Orice pacat face omul, e in afara trupului, dar curvia e chiar in trupul vostru", si
"(...) curvarii si preacurvarii nu vor intra in imparatia lui Dumnezeu".

În prealabil postat de Tzantzarika

Am fost la preoti - m-am spovedit - ei sunt tare ingaduitori - dar eu nu ma simt usurata dupa spovedanie.

E normal sa te mustre constiinta dupa asemenea pacate. Nu stiu la ce duhovnici ai fost, dar ti-as recomanda sa mergi la o manastire si sa cauti un duhovnoic sporit, care nu a fost afectat de modernismul zilelor noastre. Daca il cauti cu sinceritate, Dumnezeu ti-l va scoate in cale.

Nu pot sa-ti dau sfaturi, numai un duhovnic bun poate face asta. Pot insa sa iti recoamand sa iti asculti si constiinta. Dumnezeu ne-a dat acest "judecator care nu ia mita", constiinta, sa ne mustre pururea cand gresim. Si dupa cum spun sfintii, ne va mustra vesnic in iad daca nu ne indreptam in timpul acesti vieti.

Dumnezeu sa te ajute. Daca as fi in locul tau as cauta probabil sa ma impac cu fostul sot. Indifefrent insa ce vei face, trebuie sa incetezi a mai avea relatii sexuale cu persoane cu care nu esti casatorita, asta atrage pedeapsa lui Dumnezeu.

Bogdan.

[cristinamaria]

@Tzantzarika: Imi pare rau ca suferi, ma bucur insa ca ai o constiinta care nu se lasa usor amagita de permisivitatea vietii laice si nici chiar de iertarea duhovnicului. Acesta este spiritul adevarat al iubirii de Dumnezeu. cand stii in inima ta ca ai gresit, chiar daca nu te condamna nimeni te condamni singur.

Nu toate legaturile rupte se pot reface, poate nici aceea cu sotul tau. Daca ai gresit si te pocaiesti (ma refer cand te-ai casatorit) poate Dumnezeu te va ierta. Toti pacatuim, in felul acesta sau in altul. Roaga-te la Dumnezeu sa te indrume, sa iti dea pace sufleteasca si fie sa iti gasesti linistea alaturi de omul cu care esti acum, si el alaturi de tine. Dumnezeu vede ce e in inima ta, si daca aceasta e curata te va ierta.

[emanouela]

Bogdan, niste pietre ceva vrei????????? asta cere fata de la noi????? crezi ca ea e inconstienta????? ti se pare ca nu are nici o remuscare????? eu zic sa mai citesti o data, de 2 ori si poate ai sa intelegi....se pare insa ca asta e stilul tau....datul cu pietre.

[metanoia2]

Problema cea mai importanta este: ai copii cu concubinul tau? Pentru ca asta complica foarte mult lucrurile.
Ai cazut intr-o ispita foarte mare...te-ai lasat dezamagita de faptul ca sotul nu te mai iubeste si ai intrat intr-o relatie cu un strain cu care traiesti in pacat. Daca ai fi ramas in casatorie, chiar si fara dragoste erai binecuvantata de Dumnezeu, si greutatile tale petru ca nu te simteai iubita ar fi fost considerate mucenicie pentru rabdarea ta.
Daca te-ai despartit de sot, nu o sa afli niciodata pacea oricat te-ai spovedi, pentru ca esti legata printr-un juramant fata de Dumnezeu.Incearca sa stai o perioada fara concubin, doar tu, sau doar tu si copiii tai.E nevoie de singuratate si rugaciune ca sa-l simti pe Dumnezeu in situatia ta. Daca simti nelinistea, e foarte bine, asta inseamna ca Dumnezeu in toti acesti ani nu te-a parasit ci vrea sa ceara de la tine mai mult. Nu uita. Nu trebuie sa ne dorim doar putinul pe care il avem, sa nu uitam ca Dumnezeu vrea sa ne faca pe toti sfinti.Bucura-te!!!!! Sunt oameni care traiesc in pacatul concubinajului toata viata si mor nemantuiti, iar pe tine te cearta Dumnezeu dupa doi ani(?). Mai bine o singuratate binecuvantata decat o singuratate in doi.Fii puternica! Doreste-ti de la viata mai mult dacat sa ai o companie.Doreste-ti sa suferi si sa lupti pentru Hristosul care te cearta acum prin nelinistea pe care ti-o da. Ce bun este Dumnezeu!!!!! Fii puternica, viata nu se limiteaza la a fi cu cineva sau nu; pune inceput nou vietii tale; pune punct in fata pacatului si incepe o viata curata. Copiii tai (daca ai) sunt cei care vor suporta consecintele curajului tau sau delasarii tale. Du-te la duhovnic, cere sa-ti dea un canon, cum ar fi Acatistul Maicii Domnului Grabnic ajutatoare, pastreaza-ti curatia cat tii canonul, tine-l pe concubin deoparte, si fa ascultare de Dumnezeu nu de voia ta, ca sa poata sa se vada voia lui Dumnezeu.Pana vei termina canonul Dumnezeu iti va spune ce sa faci. UNDE ITI PUI NADEJDEA DE ACOLO ITI VINE AJUTORUL. Nu deznadajdui .... lupta! Ortodoxia inseamna biruinta. Cu rugaciunea nu ai cum sa gresesti.

[marioad24]

Tzantzarika, tu nu mai spui nimic?

[Tzantzarika]

Ba da - din pacate nu prea am timp sa stau pe net.
Deci - dupa divort am ales sa stau singura - cu copiii mei. Nu l-am parasit pe sotul meu pentru altul. Doar ca dupa un timp m-am simtit singura si imi doream pe cineva in viata mea. Asa l-am cunoscut pe concubinul meu. Oricat o parea de pacatos il iubesc cu adevarat si imi doresc sa-mi petrec restul vietii langa el. Si el vrea acelasi lucru si vrea sa ne casatorim - inclusiv religios. Mi se pare nedrept ca alte greseli pot fi iertate si o cununie facuta fara cap la o varsta frageda cand nu intelegeam nimic poate fi un gest atat de definitiv. La sotul meu nu m-as mai intoarce nici daca as mai avea de trait 10 vieti. Daca ar fi sa vreau ceva mi-as dori sa me lege Dumnezeu de omul cu care traiesc acum.
Cat despre daca ramaneam casatorita si rabdam in smerenie totul ar fi fost bine - 15 ani nu sunt de ici de colo - 15 ani de chin, in care mi-am crescut singura copiii, in care am avut singura grija de mine, de casa si de sotul meu - de ce nu m-a ajutat Dumnezeu atunci sa-mi fie mai usor ?

[Tzantzarika]

Cat despre norocul meu ca Dumnezeu ma face nelinistita de pacatele pe care le fac - ce sa zic? Cand m-am maritat eram complet atee - crescuta intr-un spirit ateu - mersul la biserica sa ne cununam cu rochie alba a fost doar un obicei - pe care il aveau toti. Nu ma gandeam ca e o legatura sacra. De altfel si sotul meu imi spunea - daca o fi sa fim impreuna - bine, daca nu - divortam. Eu il iubeam f mult si nu-mi imaginam un divort. Chiar vroiam sa ne mearga bine si sa ne intelegem - laic nu crestin.
Imediat dupa nunta au inceput problemele, sotul meu nu se impaca cu ideea ca s-a insurat, nu intelegea ca apar si greutati ca nu mai poate fi totul asa simplu. Ca sa-l ajut - am preluat eu toate problemele - si nu mi-a fost usor. Era f tanara, eram inca studenta. Pentru ca nici asa nu s-au rezolvat problemele am ajuns in final la un preot. A fost prima data cand m-am spovedit si impartasit. De atunci mereu ma gandesc inainte de a face ceva daca e pacat sau nu - daca pot evita sa fac un lucru sau nu. Au aparut copiii, viata s-a ingreunat si mai tare dar el n-a fost niciodata langa mine. Ma simteam vinovata ca ii e atat e greu - din cauza mea - din cauza ca ne-am casatorit si am facut si copii. Numai ca la un moment dat am obosit si eu. Si am incetat sa-l mai iubesc. M-am gandit mult inainte de divort - daca sa fac pasul asta sau nu. Dar am ajuns la un moment in care am spus decat asa o viata prefer sa nu ma mantuiesc - si asta nu-i lucru usor de zis.
Nu sunt un om rau - si nu inteleg de ce mi s-a intamplat mie asta.

[Tzantzarika]

În prealabil postat de bogdanf2

draga tzantzarika,


e un pacat foarte mare sa strici casnicia fara motiv. Cununia este sfanta si este doar una in viata pentru fiecare. A doua si a treia cununie, ingaduita de biserica, nu este o taina, ci doar o simpla incuviintare pentru a evita un rau mai mare, trairea in curvie.

Fara motiv??????

Relatii sexuale? Asta este un pacat groaznic, dumnezeu s-a exprimat destul de clar in biblie:
"mai intai de toate feriti-va de curvie. Orice pacat face omul, e in afara trupului, dar curvia e chiar in trupul vostru", si
"(...) curvarii si preacurvarii nu vor intra in imparatia lui dumnezeu".

Il iubesc pe omul asta - nu sunt doar relatii sexuale.

E normal sa te mustre constiinta dupa asemenea pacate. Nu stiu la ce duhovnici ai fost, dar ti-as recomanda sa mergi la o manastire si sa cauti un duhovnoic sporit, care nu a fost afectat de modernismul zilelor noastre. Daca il cauti cu sinceritate, dumnezeu ti-l va scoate in cale.

Nu pot sa-ti dau sfaturi, numai un duhovnic bun poate face asta. Pot insa sa iti recoamand sa iti asculti si constiinta. Dumnezeu ne-a dat acest "judecator care nu ia mita", constiinta, sa ne mustre pururea cand gresim. Si dupa cum spun sfintii, ne va mustra vesnic in iad daca nu ne indreptam in timpul acesti vieti.

Dumnezeu sa te ajute. Daca as fi in locul tau as cauta probabil sa ma impac cu fostul sot. Indifefrent insa ce vei face, trebuie sa incetezi a mai avea relatii sexuale cu persoane cu care nu esti casatorita, asta atrage pedeapsa lui dumnezeu.

Bogdan.

sunt sigura totusi ca Dumnezeu e mai bun.

[melb26]

Chiar daca nu te-a batut, injurat etc, niste motive tot ai avut, tu stii cel mai bine.
Stiu persoane care divortat si sunt la a doua casatorie si le merge din plin.

Copiii, parintii vostri ce zic, sunt de acord cu relatia voastra?
In ce relatii ai ramas cu fostul sot?

Dumnezeu si Maica Domnului sa va lumineze!