Spre lauda Maicii Domnului +

[cristiboss56]

Maică Sfântă Preacurată , / Vezi ce frumos dorm copiii ? / Ei îmi sunt averea toată , / Pentru ei din greu mă zbucium, / Pentru ei trăiesc în lume. / Şi îndur atât noianul / De dureri fără de nume ! / I-am culcat, şi-acum spre Tine vin , / Ca ei să nu mă vază / Şi te rog Măicuţă Bună / Să cobori o blândă rază , / Raza bunătăţii Tale , / Pe frumoasele lor plete / Ca să n-aibe vise rele / Şi nici pleoapele muiete / Şi mi fă în zori de ziuă , / Când or fi ca să scoale, / Să-i văd blânzi , cuminţi şi veseli, / Îndreptând spre tine paşii / Cum se-ndreaptă înspre Tine, / Colo - n cer , sus îngeraşii .

[cristiboss56]

În bezna omenirii / De mii de ani întinsă / Explozia iubirii / A fost din nou aprinsă ! / Printr-o Sfântă Fecioară, / O Maică nenuntită, / Care ne înconjoară / Cu milă nesfârşită. / Ea a născut un Soare / Pentru lumea întreagă . / Lumina Lui nu moare, / În cel care se roagă. / Măicuţa dimineţii / Ne iubeşte nespus. / Ea este Maica Vieţii, / A Celui neapus. / Din cea mai Blândă Maică ne răsare / Fiul dumnezeiesc, veşnicul Soare !

[cristiboss56]

O singură Maică din lume / Fecioară-n veci de veci rămâne , / Maria este al său nume, / Pe care toţi o să-l îngâne . . . / Te cântă omenirea toată, / Fecioară - Maică iubitoare, / Marie, Sfântă preacurată, / Creştinilor izbăvitoare. / Îngerii se închină ţie, / Uimiţi de sufletul tău blând, / Uimiţi de tine , o , Marie , / Floarea întregului pământ. / Şi cel mai mult te-mbrăţişează / Fiul ceresc, ce te aşează / De-a dreapta Sa , o , Preacurată !

[cristiboss56]

Se revarsă, se revarsă, / Se revarsă bucuria , / Prin Măicuţa cea aleasă, / Prin Fecioara, prin Maria ! / Inimi mute, dureri surde, / Ea le mângâie pe dată. / Orice rugă o aude / Maica Sfântă , Preacurată. / Ea Îl roagă , ea Îl cheamă, / Îl imploră pe Iisus , / Glasul ei duios de mamă / Ne-aduce mila de sus. / Căci prin inima ei sfântă / A trecut sabie grea. / Durerea i se împlântă , / Când Fiul moartea gustă. / De atunci orice nevoie, / Orice chin şi suferinţă, / Ajung prin Sfânta Maria / Chemare la pocăinţă. / Plec genunchii, plec rărunchii, / Îmi plec sufletul şi trupul, / Să mi se deschidă ochii, / Să se liniştească duhul !

[cristiboss56]

I s-a deschis vederea / Lui Moise , de demult. / I s-a dat mângâierea , / Pe Maria, văzând . / Rugul, arzând, nu arde , / Mila din ceruri cade, / Îngeri pe oameni ning. / Aşa Sfânta Fecioară, / În foc dumnezeiesb / A stat , fără să moară, / Născând Pruncul Ceresc. / Rug nars, strălucitor, / Întoarce-te spre popor, / Iartă-ne , mult am greşit, / Păcatul ne-a ostenit.

[cristiboss56]

Mi-e frică , Maică , că-ntr-o zi / Voi pierde bruma de speranţă, / Că nu îmi voi putea păzi / În suflet, pacea de vacanţă. / Mi-e frică de al morţii ceas, / Ce ticăie şi-acum în mine, / Că aş putea să uit, să las / Tot ce e bun şi ce e bine. / Mi-e frică şi de Dumnezeu, / Când voi da ochii, la-ntrebare : / - De ce nu M-ai chemat la greu / Şi te-ai retras în întristare ? / Mi-e frică, de-aceea te chem, / Să îmi goneşti teama amară, / Să mă auzi cum plâng, cum gem, / Cu hohot de furtuni de vară. / Să-mi ţeşi o haină de minuni, / Care să-mi fie adăpostire. / Iar tuturor celor ce-s buni / Să le fii , Maică , ocrotitoare.

[cristiboss56]

Aleargă, suflete , aleargă, / Te pleacă la icoana Maicii, / Adu-i , degrabă, Dânsei, sacii /De gânduri şi trăire seacă. / Tu i-i aduci, să ţi-i golească, / Cu mâna-i sfântă, -nmiresmată, / Să te atingă, doar o dată, / Şi-ţi rugăciune să-ţi rodească. / Aleargă, suflete, cu lacrimi, / Şi i le du, de pocăinţă , / Nu te-ntrista , ci ai credinţă, / Preasfânta îţi va da noi aripi. / Te copleşeşte neştiinţa, / Te doare tot amarul lumii ? / Vino acum şi spune Mumii / Că te ajută, Prodromiţa. / De ce te poticneşti , o suflet ? / Te-ai încurca în deznădejde. . . / Of, cruce-ţi fă şi te fereşte / De tot întunecatul cuget. / Icoana e înrourată / De lacrimi-ale cui sunt oare ? / Eu plâng. . . prin ceaţă, se-ntrezare / Că nu doar eu. . . ci laolaltă !