Ecumenismul si consecintele acestuia

În prealabil postat de Fani71

Un om, fie el si indumnezeit, pe lumea asta este supus limitarilor de cultura, de obicei, de gen, de inteligenta, de caracter si mai stiu eu care.

Exact in acest punct se desparte conceptia fiecareia dintre noi despre omul indumnezeit, cacieu il vad aidoma lui Dumnezeu si atunci aceste scaderi de inteligenta, caracter, etc nu-si mai au locul.
"Sf. Grigorie Palama spune astfel: " La indumnezeire, mintea noastra iese afara din sine si se uneste cu Dumnezeu, devenita astfel mai presus de minte".
Pr. Dumitru Staniloae spune ca indumnezeirea omului "se face in doua mari etape[COLOR=#ff0000]:[/COLOR] una, a inaintarii spre desavirsire, prin eforturi de purificare de patimi si de dobindire a virtutilor; si o alta, de viata mereu mai inaintata in unirea cu Dumnezeu, in care lucrarea omului este inlocuita cu lucrarea lui Dumnezeu, omul dind din partea sa mai mult receptivitatea, sau deschiderea pentru umplerea lui de tot mai multa viata dumnezeiasca".

[SIZE=2][SIZE=2][/SIZE][/SIZE]

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Exact in acest punct se desparte conceptia fiecareia dintre noi despre omul indumnezeit, cacieu il vad aidoma lui Dumnezeu si atunci aceste scaderi de inteligenta, caracter, etc nu-si mai au locul.
"Sf. Grigorie Palama spune astfel: " La indumnezeire, mintea noastra iese afara din sine si se uneste cu Dumnezeu, devenita astfel mai presus de minte".
Pr. Dumitru Staniloae spune ca indumnezeirea omului "se face in doua mari etape[COLOR=#ff0000]:[/COLOR] una, a inaintarii spre desavirsire, prin eforturi de purificare de patimi si de dobindire a virtutilor; si o alta, de viata mereu mai inaintata in unirea cu Dumnezeu, in care lucrarea omului este inlocuita cu lucrarea lui Dumnezeu, omul dind din partea sa mai mult receptivitatea, sau deschiderea pentru umplerea lui de tot mai multa viata dumnezeiasca".

[SIZE=2][SIZE=2][/SIZE][/SIZE]

Frumoase texte.
Totusi, oare un om ajuns aici ramane mereu la aceste inaltimi?
Si sfantul Pavel spunea ca a fost dus prin rapire sa cunoasca tainele lui Dumnezeu, dar i-a ramas o tepusa in trup ca sa il smereasca. Probabil ca pentru ca cel ajuns acolo sa nu se creada Dumnezeu, sa nu se mandreasca, nu este lasat in aceasta stare permanent.

In orice caz, pt noi este o ispita sa consideram ca un om cand deschide gura vorbeste Duhul Sfant automat prin el. Conceptia Bisericii nu a fost niciodata asta. Poti da cate citate vrei, este nevoie si de o gandire de sinteza aici, nu numai de citate.

Ma depaseste acest subiect, recunosc, insa ce stiu este ca pentru mine este cat se poate de clar ca nu putem lua fiecare vorbulita (scoasa se altfel din context) a oricarui sfant, fie si mare, ca reprezentand adevarul absolut, indiscutabil si fara urma de greseala posibila, pe care daca nu-l aplicam intocmai cadem in pacat de moarte.

Am mai dat in alte parti exemple. Nu le repet decat daca este neaparat necesar. Scopul meu nu este insa sa 'demonstrez ca sfintii au gresit', ci, cum spuneam mai sus, sa arat ca si sfintii trebuie cititi cu un oarecare discernamant.

Trebuie sa incep prin a spune ca si eu sunt cu siguranta depasita de acest subiect. Parerea mea se bazeaza pe ce am citit:
- vietile sfintilor
- http://www.crestinortodox.ro/carte-9...i-ierarh-nifon
- precum si pe credinta mea.
Nu am de gand sa ma "bat in sabii" cu tine; imi este insa greu sa accept chiar si cea mai mica scadere a unui sfant, odata ce a ajuns sfant. Deci imi ceri imposibilul.
Dar sa incercam sa gasim mai multe raspunsuri, care sa ne modeleze parerea cat mai corecta si mai aproape de adevar.

[Fani71]

În prealabil postat de Miha-anca

Trebuie sa incep prin a spune ca si eu sunt cu siguranta depasita de acest subiect. Parerea mea se bazeaza pe ce am citit:
- vietile sfintilor
- http://www.crestinortodox.ro/carte-9...i-ierarh-nifon
- precum si pe credinta mea.
Nu am de gand sa ma "bat in sabii" cu tine; imi este insa greu sa accept chiar si cea mai mica scadere a unui sfant, odata ce a ajuns sfant. Deci imi ceri imposibilul.
Dar sa incercam sa gasim mai multe raspunsuri, care sa ne modeleze parerea cat mai corecta si mai aproape de adevar.

Da, sigur, ai dreptate in ultima fraza.
De altfel sper ca nu incerc sa te conving neaparat. Si oricum nu incerc sa te conving sa ai mai putina evlavie pentru sfinti.

Există numeroase mărturii şi despre darul înainte-vederii pe care îl vădea uneori părintele Ioan. Unii se referă la faptul că le zicea pe nume unor oameni pe care nu-i cunoştea sau că altora, întâlniţi ocazional, le prevestea viitorul; unora le prezicea direct sau indirect apropierea sfârşitului; în fine, putea să denunţe relele intenţii şi manifestările de neîncredere ale altora faţă de sine însuşi, fără să-i fi fost aduse la cunoştinţă. Cei familiarizaţi cu experienţa unor persoane cu o intensă viaţă religioasă nu se vor mira de aceste relatări. Istoria „stareţilor” (bătrânilor „îmbunătăţiţi”) din Rusia cunoaşte numeroase asemenea exemple, pe care le întâlnim în viaţa multor sfinţi ortodocşi. ...
[Dimpotrivă, o „înainte-vedere” reală sau doar pusă pe seama unor oameni cum a fost părintele Ioan nu trece fără a lăsa urme adânci, binecuvântate, în sufletul celor care s-au aflat de faţă la petrecerea ei. De pildă, ori de câte ori prevedea sfârşitul iminent al cuiva, părintele Ioan se străduia să-l împărtăşească pe cel pe care îl „vedea” ameninţat de primejdia de moarte. Când îi înmâna cuiva pe neaşteptate o importantă sumă de bani o făcea cu convingerea că îl va salva pe omul acela dintr-o situaţie disperată, fără ieşire. Iar denunţarea scepticismului celor ce nu aveau încredere în el avea drept urmări trezirea şi consolidarea adevăratei credinţe în cei care până atunci dăduseră dovadă de puţină credinţă sau chiar de necredinţă.
Darul „înainte-vederii”, asemenea altor manifestări supranaturale, cum ar fi facerea de minuni la sfinţi şi la drepţii lui Dumnezeu, reprezintă, în ultimă instanţă, dovada faptului că în ei este prezentă şi „lucrează” Iubirea dumnezeiască. Pentru a înţelege acest lucru este de ajuns să ne amintim că şi în iubirea pământească există, într-o anumită măsură, o răsfrângere a iubirii cereşti şi se manifestă uneori o „înainte-vedere”.Ştim cu toţii că o persoană care iubeşte cu sinceritate este în stare „să ghicească” dorinţele sau gândurile persoanei iubite.
http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...opor/#comments

În prealabil postat de Fani71

Frumoase texte.
Totusi, oare un om ajuns aici ramane mereu la aceste inaltimi?
Si sfantul Pavel spunea ca a fost dus prin rapire sa cunoasca tainele lui Dumnezeu, dar i-a ramas o tepusa in trup ca sa il smereasca. Probabil ca pentru ca cel ajuns acolo sa nu se creada Dumnezeu, sa nu se mandreasca, nu este lasat in aceasta stare permanent.

Nu cred ca Sf. Pavel a fost mai putin sfant din cauza tepusei, pe care Dumnezeu i-a dat-o in Intelepciunea Sa.

În prealabil postat de Fani71

In orice caz, pt noi este o ispita sa consideram ca un om cand deschide gura vorbeste Duhul Sfant automat prin el. Conceptia Bisericii nu a fost niciodata asta. Poti da cate citate vrei, este nevoie si de o gandire de sinteza aici, nu numai de citate.

Nu vorbim de orice om, ci de omul indumnezeit. Citeste Patericul Manastirii Pesterilor (Pecerska) si vei vedea ce haruri primesc cei, care renunta la tot ce e lumesc si se dedica exclusiv dragostei lor pentru Dumnezeu. Ca noi nu suntem nici pe departe in stare de asa ceva, stiu. Dar asta nu inseamna ca noi suntem masura lucrurilor, ci ei, sfintii. Noi nu mai avem nimic din eroismul acelor oameni simpli, care erau sfintii manastirilor din vechime; totusi, Dumnezeu ne-a harazit si noua o cale de mantuire: smerenia. Dar noi, comparativ cu aceia, am slabit foarte in credinta, incat si smerenia ni se pare aproape imposibila; si atunci, nici macar nu ne mai putem imagina ca altii au fost mai credinciosi si mai rasplatiti de Dumnezeu... Am devenit noi masura lucrurilor.

La multi ani!

Domnul sa ne lumineze mintile si sufletele,sa distingem binele de rau si apoi sa culegem roadele...

referitor la acest subiect(ecumenismul)m-am gandit sa postez acest film pentru a simplifica

din temerile noastre.

Ascultati mari glasuri ale Ortodoxiei...care se unesc in cor,strigand: Nu ecumenismului!

Acum fiecare este liber sa aleaga.

Doamne ajuta!

http://www.sfaturiortodoxe.ro/