Casnicie pe cale de destramare

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Asta este o discutie care ma depaseste: nu stiu cum defineste biserica situatia adulterului.
Cred ca este vorba de adulter demonstrat , nu de "mi se pare ca sotia sta pe mess cu altul" etc.
De multe ori cred ca inchipuirile noastre fac f mult rau. Cred ca trebuie sa pornim cu incredere in cel de alaturi (sot, prieten, vecin..) chiar daca ni se pare ca ceva nu este in regula. Sa renuntam intai la ce "ni se pare" si cred ca daca descurajam vrasmasul se va imbunatati si situatia.

Pai Biserica e de acord cu divortul ca urmare a adulterlui, deci practic...atat cei care aleg sa depaseasca aceasta situatie, sa aiba incredere in partener sau sa se macine cu gandurile lor, aleg in dreptul lor...dar si cei care divorteaza fac la fel de bine. Nu exista o directie corecta, si una gresita...amandoua sunt corecte!

Cred ca majoritatea pornim cu incredere in cel de alaturi, altfel nu cred ca s-ar mai casatori nimeni, insa la fel cred ca aceasta incredere trebuie sa fie si alimentata, demonstrata...pentru ca daca eu as avea o incredere oarba in sotul meu si nu as constientiza ce se intampla de fapt in jurul meu...iar sotul m-ar insela pe rupte, ar inseamna de fapt ca ar fi niste vieti paralele...dar nu impreuna, si nu unul pentru celalat.

[anna21]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Pai Biserica e de acord cu divortul ca urmare a adulterlui, deci practic...atat cei care aleg sa depaseasca aceasta situatie, sa aiba incredere in partener sau sa se macine cu gandurile lor, aleg in dreptul lor...dar si cei care divorteaza fac la fel de bine. Nu exista o directie corecta, si una gresita...amandoua sunt corecte!

Cred ca majoritatea pornim cu incredere in cel de alaturi, altfel nu cred ca s-ar mai casatori nimeni, insa la fel cred ca aceasta incredere trebuie sa fie si alimentata, demonstrata...pentru ca daca eu as avea o incredere oarba in sotul meu si nu as constientiza ce se intampla de fapt in jurul meu...iar sotul m-ar insela pe rupte, ar inseamna de fapt ca ar fi niste vieti paralele...dar nu impreuna, si nu unul pentru celalat.

Nu vreau sa para ca sustin continuarea casatoriei in cazul adulterului. Dupa puterile si intelegerea fiecaruia.
Dar ma oripileaza usurinta cu care se vorbeste despre divort, in general.
Cred ca sunt lucruri mult mai grave decat adulterul (din perspectiva eternitatii, desigur) care se pot intampla intr-o familie.. cum ar fi avorturile. Dar lumea nu se infioreaza de asa ceva!
Cat despre incredere.. nu ma refer la incredere in sensul ei uzual (cum spui tu).
Increderea in cel de alaturi este o prelungire/reflectare a increderii acordata noua de Hristos. Nu pot eu sa vin si sa spun ca cel de alaturi este rau/pacatos (sau mai rau decat mine), ca nu se va schimba niciodata etc. Este mai profitabil sa gandesti ca cel de langa tine este un om esentialmente bun, dar care nu face lucruri tocmai bune. Il ajuta si pe el, te ajuta si pe tine.
(In fine, poate gresesc, dar astfel incerc sa percep realitatea si ma feresc de multe batai de cap si suparari inutile.)

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de anna21

Nu vreau sa para ca sustin continuarea casatoriei in cazul adulterului. Dupa puterile si intelegerea fiecaruia.
Dar ma oripileaza usurinta cu care se vorbeste despre divort, in general.
Cred ca sunt lucruri mult mai grave decat adulterul (din perspectiva eternitatii, desigur) care se pot intampla intr-o familie.. cum ar fi avorturile. Dar lumea nu se infioreaza de asa ceva!
Cat despre incredere.. nu ma refer la incredere in sensul ei uzual (cum spui tu).
Increderea in cel de alaturi este o prelungire/reflectare a increderii acordata noua de Hristos. Nu pot eu sa vin si sa spun ca cel de alaturi este rau/pacatos (sau mai rau decat mine), ca nu se va schimba niciodata etc. Este mai profitabil sa gandesti ca cel de langa tine este un om esentialmente bun, dar care nu face lucruri tocmai bune. Il ajuta si pe el, te ajuta si pe tine.
(In fine, poate gresesc, dar astfel incerc sa percep realitatea si ma feresc de multe batai de cap si suparari inutile.)

Pai eu de exemplu nu ma refer la a afirma cu usurinta " Sotul meu este un mare pacatos, vreau divortul!"...eu cred ca oamenii trec diferit prin astfel de situatii dificile, unii pot trece, altii nu...e vorba de puterea noastra sufleteasca si de cum ne percepem casnicia, sau cum ne simtitm in cadrul ei.

Na, eu nu sustin divortul, dar sustin totusi corectitudinea si luarea in considerare a celui de alaturi...si eu sincer spun ca in opinia mea nu credinta in Dumnezeu este neaparat cea care ii determina pe toti sa ierte divortul, ci iubirea...ori daca un om simte ca ii moare sufletul cand afla asa ceva si stie ca nu va mai putea privi in ochii celui de alaturi, incearca si simte ca totul s-a rupt in sufletul lui...atunci mi se pare corect pentru el/ea sa divorteze, dar chiar si pentru celalalt...

Cred ca exista oameni care nu pot invata din greseli atunci cand greselile le sunt acceptate constant...si nici nu realizeaza poate ca ar trebui sa invete ceva...

[sergiu]

Eduard, ti-a trecut prin cap ca asa cum tu ai verificat History in browserul neveste-tii la fel s-ar putea sa fi verificat ea ce ai vizitat tu? Ar fi tragicomic ca ea sa fi vazut unde ai intrat tu si sa citeasca si ea acest topic.
...nu cred ca avem toate informatiile pentru a sti ce se intampla in acea familie. Eu nu prea mi-am facut o parere clara din ce ai povestit tu. Sunt foarte multe intrebari care nici nu le pot pune pe forum ca sa-mi dau seama despre anumite aspecte. Si nu neaparat despre sex, pur si simplu nu ma simt confortabil sa intreb un om strain diverse lucruri. Am impresia ca ascunzi multe lucruri despre ce s-a intamplat in casnicia voastra. Daca vei fi sincer cu tine insuti, vei gasi si raspunsurile singur. Doamne ajuta!

[AlinB]

Daca ascunde anumite lucruri nu face decat sa se minta pe sine, si in consecinta orice sfat ar primi, nu va avea nici o utilitate practica, realitatea fiind de fapt diferita.

Eu prefer totusi sa cred ca ceea ce a omis nu e atat de important incat sa dea situatiei un alt sens..