Conversatie intre un crestin ortodox si un cautator sincer al credintei ortodoxe

În prealabil postat de orthodoxia.i.thanatos

Poate n-ai avut timp sa observi pina acuma, dar eu ma stradui sa nu fac afirmatii fara acoperire, adica citez pe tot locul Sfinta Scriptura si invatatura Ortodoxa, iar daca, totusi, ai sentimentul ca pozitia pe care o prezint este una mindra si rece, atunci cred ca mai degraba tu esti prea “infierbintat” de slabiciunile tale omenesti ca sa poti sa accepti Cuvintul in dreptatea si constanta lui Dumnezeu.

Dragul meu (nu stiu cui ma adresez, fiindca se pare ca ti-ai insusit o personalitate "de grup"!), singura acoperire a afirmatiilor cuiva este atribuita Ingerului Pazitor - responsabil cu Duhul Sfant, sau celuilalt paznic, responsabil cu... altceva. Citatele la care facem apel ne pot sminti, desi... intentia noastra e una cat se poate de buna. Daca ne lasam dusi de valul unui detaliu, care poate la vremea lui era condamnabil, ajungem sa ne detasam de ceea ce este cel mai important in viata unui om: smerenia. Nu stiu ce anume te indreptateste sa ai o astfel de atitudine si de ce nu tii cont (inainte sa te cramponezi de citate) de faptul ca Biserica Ortodoxa Romana recunoscuta, nu este reprezentata doar de Patriarh, ci de Sfinte Manastiri si biserici unde au loc minuni pe care tu, (reprezentantul unui grup sau a unei personalitati multiple...) NU le poti ignora. Nu stiu ce anume preferi sa afli in cautarile tale, dar nu poti convinge ca nu esti subiectiv, daca nu vrei sa accepti faptul ca BOR este sub ocrotirea Lui Hristos si a Duhului Sfant. Fiind in opozitie cu noi, esti in opozitie cu insasi PACEA interioara, cu linistea si dragostea pe care Mantuitorul o doreste in fiecare dintre noi. In goana ta dupa "trasul de urechi" omiti ca esti om si poti gresi.
Iti propun - daca tii neaparat sa ajungi undeva - sa renunti pentru un timp la orice gen de lupta, sa ai o mica conversatie cu duhovnicul, apoi sa te retragi undeva unde sa te rogi necontenit si sa tii cateva zile de post negru, pentru a primi raspuns gandurilor tale, ca o confirmare sau infirmare care sa vina "direct de la sursa" (asta in cazul in care esti deja un initiat al rugaciunii si smereniei). Altfel ne irosim inutil, pentru ca nimeni nu cedeaza. Daca ne razboim in citate, riscam sa devenim penibili.

[orthodoxia.i.thanatos]

În prealabil postat de OmuBun

Nu stiu ce anume te indreptateste sa ai o astfel de atitudine si de ce nu tii cont (inainte sa te cramponezi de citate) de faptul ca Biserica Ortodoxa Romana recunoscuta, nu este reprezentata doar de Patriarh, ci de Sfinte Manastiri si biserici unde au loc minuni pe care tu, (reprezentantul unui grup sau a unei personalitati multiple...) NU le poti ignora. Nu stiu ce anume preferi sa afli in cautarile tale, dar nu poti convinge ca nu esti subiectiv, daca nu vrei sa accepti faptul ca BOR este sub ocrotirea Lui Hristos si a Duhului Sfant.

Si pe ce te bazezi cind faci asemenea afirmatii, ca “BOR este sub ocrotirea Lui Hristos…”, pe minuni si senzatii “de cald si logic”? Eu sint tot atit de “subiectiv” pe cit de subiective sint si “Sfintele Scripturi”, care sint clare ca si cristalul, din care am citat masiv, tocmai ca sa pricepi ca nu exista Har Mintuitor in “tainele” savirsite de eretici, si nu pentru ca o spun eu. Acuma, daca tu stii mai bine, te crezi mai insufletit de duh decit Sfintii Apostoli si toti Parintii Bisericii Ortodoxe, cine te-ar putea opri, mai ales ca nu esti nici primul care vii cu o “alta evanghelie”. Tine-o tot asa si, cit se poate de logic, o sa ai un loc sigur acolo unde senzatiile de cald sint departe de a fi numai o parere! (Si, pentru ca vad fara sa ma mir ca habar nu ai ce inseamna Biserica, iti sugerez sa pui mina pe o carte de dogmatica sau sa o incepi usurel chiar de aici.)

În prealabil postat de OmuBun

Daca ne razboim in citate, riscam sa devenim penibili.

Problema e ca numai eu vin cu citate, ceea ce intr-o alta lume decit a ta se cheama seriozitate si responsabilitate pentru ceea ce spui si pui pe hirtie, iar ceialalti vin doar cu puerilisme, ineptii si sentimentalism, ceea ce orice judecata matura nu poate numi, intr-adevar, decit penibil.