Cum trebuie sa mancam pentru a fi sanatosi

PARTEA I

,,Conform celor mai noi descoperiri arheologice (si nu numai) bucataria geto-dacica pare sa fi fost simpla, sobra, dar bine armonizata; nutritiv, oferind toate elementele necesare organismului uman. Într-un posibil retetar ar fi intrat, pe lânga pâine, diferite terciuri preparate din cereale (grâu, mei, secara, orz, ovaz) în combinatie sau nu cu alte alimente (laptele, brânza, mierea, ouale, spanacul, loboda, lintea si mazarea); alte fierturi de legume (naut, bob, linte, mazare, mazariche) sau diverse plante de sezon (macris, stevie, spanac, loboda, ciuperci, morcovi) însoteau preparatele din carne, fiarta sau prajita, de vita, oaie, porc, cal, pasare, peste, vânat si, sporadic, chiar de câine, condimentate cu usturoi, mustar, otet si, bineînteles, nelipsita sare. Fructele, mierea, lactatele, vinul, berea si posibil si alte bauturi (miedul, braga, borsul) completau meniul dacilor.

Unele alimente au fost servite si în stare cruda si, cu siguranta, secretele conservarii nu au fost cu totul straine dacilor. Diferitele practici de conservare (sararea, afumarea, murarea, fermentarea, uscarea, congelarea) sunt, oricum, modalitati de prelucrare primara a alimentelor, iar chiupurile (amfore dacice) mari de lut ajunse pâna la noi au avut cu siguranta si astfel de întrebuintari, nu doar pe aceea de depozitare a cerealelor, a mierii, vinului si uleiului. La fel poate fi interpretata si existenta hambarelor de suprafata si a gropilor pentru pastrarea proviziilor, atât de frecvent atestate în jurul locuintelor.

I CEREALE

a.Meiul este cereala cea mai des intalnita in asezarile dacice. Meiul putea fi consumat in mai multe moduri: macinat apoi fierte in apa sau lapte (putandu-se adauga si alte ingrediente cum ar fi branza, miere, oua, etc), terci de mei in care dacii introduceau frecvent spanac sau loboda, faina dadea un ferment (drojdie) prin amestecare cu vin dulce. Terciul de mei este cunoscut atat in lumea greco-romana dar si de catre celti, sarmati, probabil germani etc.
b.Graul este a doua cereala ca importanta in siturile dacice. Graul a constituit baza alimentatiei pentru majoritatea popoarelor Europei. Dacii au preferat cateva specii: Triticum aestivum, Triticum dicoccum si Triticum monococcum. Graul putea fi gatit fie fiert sub forma de terci, fie macinat si utilizat la producerea unor lipii sau chiar a painii dospite. Desi nu s-au gasit bucati de paine carbonizata, se poate presupune existenta acesteia si la daci, dupa cazul popoarelor europene din acea perioada. O argument in acest sens ar fi cuptoare menajere descoperite in asezarile dacice. Prepararea painii necesita apa, sare si ferment
c.Secara . Aceasta apare in asezarile dacice numai insotita cu seminte ale altor cereale (amestecate sau separate). Secara are calitatile nutritive net superioare celorlalte cereale. De obicei s-a gasit un amestec de grau si secara in raport de 2:1. Amestecarea fainii de grau cu cea de secara se intalneste in bucataria romaneasca pana tarziu in epoca moderna.
d.Orzul are multe avantaje: dezvoltare vegetativa rapida, rezistenta la frig si seceta. Orzul putea fi consumat fie fiert, sub forma de terciuri, singur sau impreuna cu leguminoase, fie transformat in faina si utilizat la producerea lipiilor si a painii. Columella mentioneaza ca painea din faina de orz era mai buna decat cea de grau, de calitate inferioara. Faina de orz s-a folosit pana nu demult la obtinerea mamaligii, atunci cand taranii nu aveau la indemana porumb. O alta modalitate importanta de utilizare a orzului era prin obtinerea maltului si fermentarea lui pentru bere.
e.Ovazul. Acesta apare insa mult mai rar. Probabil ca aceasta cereala era utilizata in hrana animalelor ca furaj, dar intrebuintarea ei ca aliment de catre comunitatile umane, nu este exclusa. Se putea prepara ca fiertura, simpla sau in combinatie cu alte cereale si legume sau transformat in faina si folosit la prepararea painii, in amestec cu faina de grau. Se pare ca faina din aceasta planta are proprietatea de a intarzia rancezirea produselor vechi (unt si a lapte inchegat).

2. LEGUME
a.Lintea, apare adesea in combinatie cu alte plante cerealiere sau leguminoase. Lintea era consumata sub forma de fiertura impreuna cu alte cereale sau legume (intreaga sau zdrobita), posibil si carne, grasimi (animale sau vegetale) si produse lactate sau sub forma de supa.
b.Mazarea sunt destul de rare. Ambele legume se puteau consuma fierte sub forma de supa sau terci (singure sau amestecate).
c.Bobul, se pare ca a aparut pe teritoriul Romaniei este intalnit rar dar in cantitati destul de mari Bobul putea fi consumat ca si celelalte legume sub forma de terci simplu sau in amestec.
d.Nautul intalnit foarte rar, este extrem de rezistent la frig. Se prepara atat prajit cat si fiert, era insotita cel mai adesea cu o turta de branza.
e.Spanac, loboda (Atriplex patula), macris (Rumex acetosa), morcov (Daucus carota) etc. Acestea se puteau consuma fie crude (salate), fie gatite (supe sau terci, singure sau amestecate). Interesant este ca, de obicei, spanacul este insotit de mei. Macrisul, datorita frunzelor sale acre, putea fi folosit crud, ca salata sau pregatit ca si spanacul.
f.Usturoiul. Se poate consuma crud (salata) sau poate intra in compozitia unor feluri de mancare, fiind pastrat impletit ca o funie.
g.Este destul de probabil ca dacii au consumat si alte tipuri de plante cum ar fi de exemplu ciupercile, chiar daca arheologic acestea nu lasa nici o urma, ciupercile cresc in toate zonele de relief, de primavara pana toamna tarziu si sunt frecvent consumate de oameni fie crude fie gatite (prajite, fierte).
Spre deosebire de cereale care se puteau conserva foarte usor, legumele erau consumate doar in sezoanele cand se culegeau sau conservate prin diverse procedee: uscarea la soare, saramura,etc.

3.FRUCTE
a.Strugurii, folosti pentru obtinerea vinului, erau consumati si cruzi.
b.Marul putea fi consumat crud sau transformat prin fermentare in bautura.
c.Se poate presupune si consumul fructelor de padure: fragi, zmeura, afine, mure etc.

PARTEA a-II-a

,,II. CARNE
a.Pe primul loc in preferintele alimentare ale dacilor era carnea de vita, arar pe locul al doilea. Resturi osteologice apartinand acestor mamifere s-au gasit in toate siturile. Vitele erau crescute in principiu pentru produse secundare (lapte, branza), eventual pentru reproducere si munca, aceste animale fiind sacrificate in general la maturitate. Vitele din epoca dacica, erau probabil de talie relativ mica si aveau o constitutie supla. Aceasta perioada este numita "regresiunea dacica".
b.Pe locul doi in preferintele culinare ale dacilor, par a se situa suinele. Porcinele erau tinute in exclusivitate ca producatoare de carne si eventual grasimi, de aceea si strategia de crestere si planificarea sacrificarii se deosebeau radical fata de cea adoptata pentru speciile folosite in scopuri, mai cu seama utilitare. Tipul crescut de daci pare a fi unul primitiv, cu o crestere inceata, apartinand unei rase cu talie destul de mica. Acest luau ar explica si sistemul de gestionare al turmelor, in majoritatea sitarilor predominind animalele taiate in jurul varstei de 2 ani (se pare ca atingeau maturitatea sexuala mai tarziu, ajungand la greutatea optima de sacrificare abia la 2 ani). In foarte putine situri se intalnesc suine sacrificate tinere si tot asa numarul exemplarelor batrane este destul de redus. Se poate spune deci, ca majoritatea indivizilor erau sacrificati la sfarsitul perioadei de crestere si pastrati doar cativa pentru reproducere, stiut fiind ca dupa o anumita varsta cresterea lor devine nerentabila.
c.Ovicaprinele erau utilizate si ele pentru obtinerea de carne, dar si de produse secundare (lana, lapte). Rasele de ovine crescute in epoca dacica erau suple, apartinand unui tip neameliorat inca. S-a remarcat preponderenta in asezari, a oilor si numarul mic de capre cracute de daci. In ceea ce priveste gestionarea turmelor de oi, ea este orientata fie spre productia de carne - caracterizata prin sacrificarea unor animale tinere (intre 6 luni si 2 ani), fie pentru obtinerea de produse secundare.
d.Cabalinele par sa fi constituit si ele o sursa de came dupa cum o dovedesc unele descoperirile de resturi osteologice provenite de la cai, care apar la fel de fragmentate ca si cele ale altor specii, prezinta urme de arsura etc.
e.Intr-o foarte mica masura in alimentatia comunitatilor geto-dace se pare ca intrau si canidele, dupa cum o dovedeste prezenta unor resturi osteologice arse sau cu urme de retezare cu unelte taioase. Acest animal intra si in alimentatia altor populatii (celti, germani etc.).
f.La aceste specii se adauga aparitia in asezarile epocii La Tene de le noi a gainii domestice. Se consumau atat exemplarele tinere cat si cele adulte. Datorita taliei specifice mici, rolul gainilor in asigurarea proteinelor animale este destul de redus. Nu trebuie uitat insa, ca ele erau si furnizoare de oua.
g.Gasca domestica este foarte rar intalnita.
h.Ca in cazul gainilor si in cazul pestilor, resturile osoase sunt destul de putine in asezari (s-au pastrat in general oase de la pesti de mari dimensiuni, restul fiind probabil distruse de aciditatea solului). Practicarea pescuitului de catre dacii din asezari aflate in apropierea unor cursuri de apa, este incontestabila mai ales ca in numeroase astfel de asezari au fost descoperite unelte de pescuit (carlige de undita, greutati de la plasele de pescuit etc).
i.Tot un caracter sporadic si fara o importanta foarte mare in alimentatia comunitatilor dacice, o are si culesul scoicilor si al melcilor, ale caror cochilii au fost destul de des descoperite in cateva asezari dacice.
j.Spre deosebire de cele doua ocupatii pomenite anterior, vanatoarea se practica pe scara ceva mai larga. Se vanau cu precadere animale mari - cerbul si mistretul disputandu-si adesea primatul in descoperirile arheologice, la acestea adaugandu-se capriorul, bourul, ursul, iepurele etc. Vanatoarea avea asadar un caracter preponderent alimentar, furnizand o cota importanta din carnea necesara locuitorilor asezarilor, ajungand in unele cazuri la procente foarte mari. Si materialul provenit de la aceste animale are un aspect tipic de "resturi de bucatarie" prezentand sparturi, taieturi, arsuri etc.
GATITUL CARNII. In antichitate predomina consumul carnii fierte, poate si datorita faptului ca se obtinea in acest fel si supa si carne. Se intalneste deasemenea consumul carnii pregatite prin prajire, fie in cuptoare, fie in frigari, rar pe gratar. Utilizarea gratarului pentru gatirea carnii era cunoscuta, desi rara. Cantitatile mari de came obtinute prin sacrificarea unor animale domestice sau vanarea unora salbatice, impuneau necesitatea conservarii carnii. Doua posibilitati simple de pastrare erau afumarea si conservarea prin sarare.

III. GRASIMI

GRASIMILE ANIMALE, cele mai frecvente puteau fi untura de porc si seul. Cercetatorii sunt insa de parere ca suinele crescute de daci, de un tip primitiv, nu ofereau o cantitate prea mare din acest produs.
GRASIMILE VEGETALE. Descoperirea in urma sapaturilor arheologice a numeroase amfore, ar putea fi un indiciu pentru importul uleiurilor sudice. Tot in urma sapaturilor arheologice a fost pusa in evidenta existenta in asezarile dacice a unor plante, care au un continut ridicat de ulei: lubit (Camelina sativa), mac (Papaver somniferum), mustar (Sinapis alba). Din acestea se puteau obtine uleiuri comestibile, dar care puteau fi intrebuintate si in alte scopuri: iluminat, tabacitul pieilor etc.

IV. LACTATE
a.Columella pornind de la aceiasi preponderenta a produselor lactate in alimentatie, ne spune ca cei mai multi dintre nomazi si geti se numesc "bautori de lapte". Accentul cadea probabil pe laptele de vita. Laptele de oaie si de capra se situeaza in preferintele culinare ale dacilor pe locul doi.
b.Transformarea laptelui in branza era necesara in primul rand din motive de conservare.
c.Consumul de lapte acru si unt nu suntem tot atat de bine informati.

V.CONDIMENTE
a.Intre condimente, pe primul loc se situeaza sarea, indispensabila in alimentatia umana. Exista mai multe posibilitati de obtinere a sarii: evaporarea apei de mare, extragerea din mine etc. Dacia dispunea de importante zacaminte de sare, aflate in general la mica adancime sau la zi, incat foarte probabil principala sursa de obtinere a sarii a fost extragerea din saline.
b.Otetul, obtinut in general din vin, putea sa intre si el in compozitia anumitor feluri de mancare.
c.Dintre mirodenii avem pomenita o singura planta - mustarul ale carui seminte se pare ca intrau in componenta unor mancaruri de linte, bob.

VI. BAUTURI
a.La daci era cunoscut si apreciat vinul conform izvoarelor scrise si descoperirilor arheologice, care atesta existenta vitei de vie si a productiei de vin la daci. In multe asezari au fost descoperite seminte de struguri si de asemenea, numeroase fragmente de amfore de productie locala. La consumul vinurilor de productie proprie, se adauga a vinurilor de import provenite in principal din lumea greaca, dupa cum o dovedesc amforele cu stampile epigrafice.
b.O alta bautura frecventa in lumea barbara era berea.
c.Probabil ca au existat si alte bauturi (mied) dar informatii referitoare la ele nu s-au pastrat pana la noi."

....

Cu gura!

[Marius22]

Alimentatia sanatoasa depaseste biologicul. In acest sens, acest act trebuie sa devina mai mult decat schimb de materie si, implicit energie, cu mediul inconjurator. Prin urmare, aritmetica simpla pe baza numarului de calorii, prescrisa de nutritionisti, ne este de folos, dar este loc si de mai bine. Ea nu tine seama de hrana spirituala.

Alimentatia sanatoasa presupune sa primim constant Sfanta Euharistie, sa tinem posturile de peste an si de peste saptamana, sa binecuvantam mancarea inainte prin rugaciunea de inainte de masa, sa nu ne ridicam niciodata satui de la masa, sa multumim lui Dumnezeu pentru "painea cea de toate zilele", sa facem milostenie din cele ce ne prisosesc.

Aceste reguli nu le aflam de la nutritionist, insa, in mod cert numai asa ne hranim sanatos atat trupul, cat si sufletul.

[ap2010]

Organismul nostru ne transmite intotdeauna semnale despre ce este benefic sau nu pentru noi,trebuie doar sa le intelegem.De exemplu,cand glicemia e scazuta simti nevoia sa mananci dulce,in starile de depresie,nu stiu de ce,mananci sarat.Excludem cazul celor care mananca foarte mult,chiar daca nu le este foame,cand au suparari.Deci trebuie sa mananci ceea ce iti place si nu te face sa devii greoi la trup si in gandire.

[Erethorn]

Scotianule, multumim de informatii. Mi-ati facut foame, domnule......

Apropo - sfat - a manca sanatos inseamna si a manca atunci cand iti este foame.

În prealabil postat de Erethorn

Scotianule, multumim de informatii. Mi-ati facut foame, domnule......Apropo - sfat - a manca sanatos inseamna si a manca atunci cand iti este foame.

Recunosc:si mie imi era foame cand am scris si sa recunoastem>romanii erau niste gurmanzi.Nu prea le statea in fire sa-si refuze ceva cand aveau posibilitatea.Cu atat mai fascinanta este povestea de la ce preferau ei si pina la ce consumam noi astazi.Am citit undeva o intimplare cu un sfant(nu mai imi aduc aminte exact despre cine era vorba)care fiind cu inca o persoana in fata unei pesteri i-a spus acelei persoane ca Cel de Sus le lasase de mancare inauntru : peste prajit,apa proaspata,paine,fructe si verdeturi.As spune ca aveau o masa extrem de bine conceputa.Sunt de acord cu sugestia ta

[Steve Works]

În prealabil postat de Marius22

Alimentatia sanatoasa depaseste biologicul. In acest sens, acest act trebuie sa devina mai mult decat schimb de materie si, implicit energie, cu mediul inconjurator. Prin urmare, aritmetica simpla pe baza numarului de calorii, prescrisa de nutritionisti, ne este de folos, dar este loc si de mai bine. Ea nu tine seama de hrana spirituala.

Foarte bine punctat! Subcriu in intregime. Eu cunosc oameni cu o alimentatie foarte sanatoasa care-s lipsiti de energie din cauza unei vieti lipsite de esenta.

[iulian32]

Pentru a fi sanatosi trebuie sa facem si sport (miscare) nu doar sa mancam sanatos.