Citat:
În prealabil postat de AlinB
"Vaccinarile sunt larg promovate de autoritatile sanitare "competente" si de cele cateva firme farmaceutice care produc vaccinurile."
Deci in mod clar, cine recomanda vaccinul ori lucreaza pentru o firma farmaceutica ori este un incompetent.
|
Aici se poate vedea o eroare de logică pe cât de frecventă, pe atât de serioasă. Propoziția "Elementele mulțimii A au proprietatea p" nu este echivalentă cu propoziția "Dacă un element are propritatea p, face parte din mulțimea A". După cum, dacă spunem "Mamiferele sunt animale cu sânge cald" nu spunem "orice animal cu sânge cald este mamifer". Non sequitur. Ar putea fi vorba de o pasăre. De exemplu, un guguștiuc.
Citat:
Pe urma incepe o pleiada de afirmatii carora le lipseste ce ar fi mai necesar, trimiterile la o bibliografie care sa arate ca sunt adevar si nu impresii personale sau mituri urbane/homeopatice/"naturiste"/etc
|
Nevoia de trimiteri, citate, note de subsol, bibliografie și tot ce spunem sub denumirea generală de "aparat critic" este o deformare a modernității, probabil ca urmare a faptului că lumea s-a învățat să scrie o lucrare în baza altor lucrări preexistente. Ca regulă generală, lucrări scrise de Sf Părinți, ca și lucrări scrise de oamenii de știință din perioada ante "iluministă" a științei, aveau foarte puține citate și niciodată bibliografie. Erau mai bogate, însă, în observații și raționamente proprii. Unul dintre motivele pentru care opera lui Toma din Aquino este mult mai indigestă decât opera lui Augustin este faptul că la Augustin textul e fluent și bogat în experiență personală, pe când la Toma este fragmentat de citate la tot pasul (cele mai multe din...Augustin). Cititorul însetat de a ști mai mult se poate informa singur, mai ușor astăzi decât ieri.
Citat:
Apoi, afirmatii cum ca " rujeola, rubeola, oreionul" sunt boli usoare vorbiti probabil de cazurile in care sunt depistate si tratate la timp iar aici vorbim de persoane informate si responsabile ceea ce nu e tocmai o regula in ziua de azi si binenteles avand in vedere cazurile destul de rare din ziua de azi.
|
În asemenea boli depistarea apare de obicei după erupția (sau umflătura) care semnează diagnosticul, iar baza tratamentului este "pătuțul și ceiuțul". Că nu sunt boli chiar așa de rare, în ciuda vaccinării, scrie mai jos, în maniera pe care o doriți: cu studiu citat și cifre exacte.
Citat:
La fel, as fi curios care studii medicale v-au dus spre concluzia: " Alte boli care erau pe vreumuri grave, cum ar fi tusea convulsiva, au devenit din ce in ce mai benigne, in virtutea unei tendinte naturale generale care atenueza virulenta microbilor."
|
Dacă simpla observație nu vă este suficientă, verificați la un laborator de câte ori apare "Yersinia pestis", care, nu mai departe de pe vremea lui Caragea, provoca temuta ciumă. Veți vedea că astăzi e un diagnostic banal care de multe ori nici nu se mai tratează. Deja virulența virusului HIV a scăzut în numai puține decenii de la apariția lui. Fără nici un vaccin, cei care se infectează acum cu HIV au o speranță de viață MULT mai mare decât cei infectați cu 20 de ani în urmă au avut-o. Microbii vor să se înmulțească, nu să-și omoare gazdele și devin mai deștepți mai repede decât oamenii devin mai deștepți: ei ajung la concluzia înțeleaptă că o gazdă moartă nu prea le folosește.
Citat:
Nu va e temaa ca ati putea nimeri in cele doua categorii pe care le-ati definit ca fiind singurele care pot "promova vaccinurile"?
|
Aceeași eroare, vide ante.
Citat:
Iar alternativa propusa la vaccinarea antidifterica este ...alaptarea la san.
|
Din frazarea dv îmi dau seama că vi se parte o stupiditate. Așa mi se părea și mie obiceiul auzit din popor ca mamele să-și stropească cu lapte în ochi copiii care suferă de conjuctivită. Până ce am avut cazul unui sugar ale cărui urdori nu au trecut după adminsitrarea a două medicamente oftalmice considerate "de primă alegere". Dar mi-am amintit de procedeul atât de neștiințific și lipsit de studii experimentale al laptelui în ochi. Au trecut în decurs de ore.
Alăptarea la sân este, într-adevăr, de foarte mare importanță în lupta contra bolilor contagioase, oferind imunizare pasivă timpurie. Prin alimentare la sân, și numai în acest mod, copiii mici beneficiază de ceea ce am putea numi "experiența și competența imunologică" a mamei. De aceea (dar și din alte motive) medicii, cu precădere medicii creștini, au fost mereu apologeți ai alimentării naturale.