Nelamuriri Biblie/Religie

[xanixade]

În prealabil postat de Raziel

Am scris mai sus ca am citit-o.
Eu stiu ca biblia este o colectie de carti/scrieri insuflata de Dumnezeu(in teorie) si pusa pe hartie/papirus/tablite de catre oameni, pentru vechiul testament nu se stie cine anume l-a scris.Acum normal ca trebuie analizata in functie de timpul in care a fost scrisa, cel putin asa ar trebui numai ca nu se face asa, desi ea a fost modernizata in decursul anilor.
Biblia este contestata la modul absolut de unii tocmai pentru ca se fac afirmatii absolute(fara dovada)in ea.

Revii inapoi la ce am spus eu. Biblia a fost scrisa cu ajutorul Duhului Sfant, si nu altfel, tot asa a fost si tradusa, si "modernizata", pentru ca nu se afla multe deosebiri intre sa zicem Biblia din 1600 si cea din 1915 si cea de azi, decat ca s-a tot ajustat sensul la cuvinte ca sa fie intelese mai bine de catre oamenii vremurilor. Faptul ca Biblia e contestata de unii care nu au nimic cu religia, iarasi, nu cred ca are importanta.

Intrebari pe care le-am pus/le voi pune si aici, eu m-am gandit ca unii poate nu stiau pur si simplu.

Se intampla si cazuri, dar in modul cel mai normal, nu cred asa ceva. Da intr-o ordine de idei au avut dreptate, pentru ca rationalizarea excesiva nu e buna, dar si ei sunt opriti sa spuna fara sa intrebi, au multe oprelisti in sensul asta, cred, asa ca nu stiu, daca staruiai putin...

Cum anume mai exact?

Cum adica? Prin minuni. Citeste vietile sfintilor. Pe vremea prigonirilor erau multi crestini care au devenit sfinti. Un exemplu, mucenicii din Sevastia. Erau parca ceva ostasi, care au fost intrebati de ce nu se inchina la imparat si pentru aceea au fost chinuiti, parca, nu mai sunt sigur. Inainte sa moara au fost pusi intr-un lac, dezbracati, parca, pana la brau intr-un lac inghetat, iarna, si de cealalta parte a lacului au facut paganii foc, ca sa ii ademeneasca sa se lepede de credinta. Pe undeva dupa mijlocul noptii, unul din ei a fugit spre partea cea calda a lacului, si a murit pe loc. Mai tarziu, ceva capetenie ( sau ceva paznic) observa o lumina mare deasupra mucenicilor si vede niste ingeri cu 40 de cununi, zicand "erati 40, unde e unul, avem 40 de cununi aici", acela cand a vazut asa ceva a si strigat: "sunt crestin" si a facut mare galagie, pana cand l-au legat si pe acela si l-a pus intre mucenici... vezi deci, marturie de sfintenie?

Iar biserica este compusa din oameni care sunt supusi greselii.

Contraexemplu, sfintii parinti. Pentru ca aceia s-au nevoit prin post, rugaciune si deasa relatie cu Dumnezeu, ajungand la un nivel la care pot sa identifice ceea ce e rau, si sa se fereasca si sa fereasca pe altii. De aceea citam pe sfinti parinti si tot facem trimiteri la ei, cei care fac asta. Pentru ca nimeni nu poate sa fie expert si exemplu in crestinism fara de Dumnezeu.

Asa este si eu o consider foarte importanta, numai ca exact raspunsul la intrebarea asta incerc sa-l aflu.Eu zic ca existenta lui Dumnezeu trebuie demonstrata, credinta(asa cum o inteleg eu) presupune si o urma de indoiala(ca altfel ar fi certitudine) iar la crestini ea este bazata mai mult pe sentiment din cate am inteles eu, si mai putin pe ratiune.
Ca tot am ajuns aici, de ce Dumnezeu nu vine pur si simplu sa-si faca prezenta concret? asta ca sa spulbere orice indoiala a oamenilor.
Multumesc pentru lectura recomandata, dar as fi preferat niste concluzii de la mintile luminate intr-ale teologiei de pe acest forum.

:D, pai e porunca intai: Eu sunt Dumnezeul tau... de aceea e porunca intai. Credinta nu presupune o urma de indoiala, de aceea e credinta, crezi, chiar daca se poate intampla sa nu ai dovezi. Bineinteles, daca ai nelamuriri si te straduiesti sa afli raspunsul la ceea ce cauti, o sa il afli pana la urma. Iar accentul pe sentiment se pune, din cauza ca inima nu minte, in ceea ce priveste acest adevar, nu inseala. Tot asa se pune accent pe sentiment, din cauza iubirii, Dumnezeu vrea iubire, si nu... alianta, sau acceptare. Este ca si cum cineva pe care ai vrea sa te iubeasca te trateaza indiferent, amical, cand tu de fapt vrei mai mult. Cam asa cred.
Prezenta concret, se face, prin intermediul sfintelor taine, prin rugaciune, prin minuni (la oamenii sfinti, sau alesi de Dumnezeu)... Pe de alta parte, daca Dumnezeu ar aparea in lume si ar face pe toti oamenii sa Il creada, atunci n-ar mai acorda omului deplina libertate sa aleaga ceea ce vrea el, il cam obliga sa faca ceea ce nu vrea...
O-ho, pana sa ajungi sa gasesti pe cineva cu mintea luminata, te luminezi de 3 ori si dai si lectii...

Tu spui ca nu exista dar eu le vad clar ca lumina zilei, probabil e vorba doar de perceptia fiecaruia, pana la urma vrem nu vrem fiecare om isi creaza propriul Dumnezeu.

Nu e asa. Si eu se intampla ca sa traiesc dupa tot felul de idei, care de cele mai multe ori mi se par clare ca lumina zilei... din astfel de cauze mi-am facut tot felul de pacate.
Nu e faza ca ne creem propriul Dumnezeu. Ci e faza daca il accepti sau nu pe Dumnezeu, si cum o faci. Ca e diferit de felul cum il imaginezi. De fapt, nici nu Il poti imagina (afara de Iisus, pe care L-ai vazut in icoane). Atata tot.
Daca Il accepti (crezi, mult mai degraba)... ei bine, nu o sa mai ai atatea nelamuriri in privinta multor lucruri.
Daca nu o faci... atunci ramai cu un fel de gol pe care vei cauta sa il umpli cu ceva ( cam asta e partea in care creezi un dumnezeu).