Nelamuriri

[Higinia]

Eu am avut credinta in Dumnezeu si ma rugam mereu dar daca am vazut ca Dumnezeu nu prea imi raspunde la rugaciuni si am incetat sa ma mai rog,adica nu prea mai vad sensul,doar sper ca ma va ajuta si ma amagesc in continuare.Asa mai bine ma obisnuiesc cu realitatea sa nu mai fiu ranita de fiecare data cand realizez ca sperantele mele au fost desarte.Acum nu neg existenta luii Dumnezeu dar am impresia ca pe mine nu vrea sa ma ajute.Si stau si ma intreb de ce,stiu ca ma vede si acum,imi vede suferintele dar de ce le ingaduie?Si cunosc oameni foarte rai la suflet dar care sunt foarte fericiti si stau si ma intreb cum se poate.Pe mine m-a incercat viatza greu,si am reusit sa merg mai departe prin optimism...,insa niciodata nu mi se gaseau solutii problemei,dar ma ridicam prin optimism..sperand ca poate Dumnezeu ma va ajuta.Si de fiecare data cand credeam ca Dumnezeu in sfarsit ma ajuta,mereu lurucurile pe care le consideram venite de la El la scurt timp aveau sa imi provoace lovituri si mai puternice in viatza.Si mai am o nelamurire,daca noi platim aici pe pamant pt pacatele noastre prin necazuri,de ce mai platim si dupa moarte?Sau..daca suntem egali in fata lui de ce unii sunt incercati mai mult si altii mai putin?
Si...eu nu iubesc viatza.Oare ma pedepseste pentru asta?Tare as vrea ca Dumnezeu sa faca sa imi vina sfarsitul cat mai repede.tare as vrea sa ingaduie sa ma ia de pe pamant.. oricat as incerca nu pot iubi viata..ddica ce pot iubi la viatza cand tot ce vad sunt numai divorturi,certuri,oameni cu sange rece,parsivi..si stiti si voi cate si mai cate rele sunt pe lume.Stau si ma gandesc de ce nu e posibil sa fie pace,oamenii sa se iubeasca intre ei...