Despre viclenia sectantilor

[Adriana3]

În prealabil postat de stefan florin

Totusi Pastile iudaic cand a cazut in acel an? Unde se afla Hristos in ziua de Paste? In mormant. Atunci ce a serbat el la Cina cea de Taina? Intradevar, asa a zis el ucenicilor...duceti-va si pregatiti Pastile...dar ce fel de Pasti? In nici intr-un caz nu a fost cel traditional iudaic. Doamne ajuta!

Buna intrebare, cand a cazut Pastile in acel an? Am incercat sa caut pe Internet dar nu am gasit nici o informatie istorico-astrologica, ca sa zic asa, si tare ma tot bate gandul sa scriu la ceva rabini care au site-uri Internet. Acum cativa ani am scris unuia care avea o pagina despre casatorie, l-am intrebat de ce la ei copilul este evreu doar daca mama este evreica indiferent de ceea ce este tatal, si ca atare copilul nu este evreu daca doar tatal este evreu. Mi-a raspuns foarte repede. Nu are legatura cu subiectul dar este interesant raspunsul si anume, copilul este evreu sau nu dupa mama pentru ca mama poarta singura greutatea sarcinii. Si apropos de asta, ziua de Sabath, incepe propriu zis dupa ce femeia aprinde lumanarea in casa dupa apusul soarelui. Nici un barbat nu poate aprinde lumanarea si sabatul nu incepe pana femeia nu aprinde lumanarea :)
Revenind, o sa vad pe la ce rabini sa scriu si revin cu informatii daca va raspunde vreunul si daca va sti bine-nteles.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Buna intrebare, cand a cazut Pastile in acel an?

Adriana, daca nu ma insel catolicii sustin ceva diferit decat ce spunem noi, ei cred ca spun ca Cina a fost chiar in seara Pastilor, de aceea au mancat azimi si a fost masa de Pasti. Ceea ce am vazut ca nu sustii nici tu, noi spunem ca a fost cu o seara inainte, pentru ca nu a fost rastignit in ziua Pastilor.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Adriana, daca nu ma insel catolicii sustin ceva diferit decat ce spunem noi, ei cred ca spun ca Cina a fost chiar in seara Pastilor, de aceea au mancat azimi si a fost masa de Pasti. Ceea ce am vazut ca nu sustii nici tu, noi spunem ca a fost cu o seara inainte, pentru ca nu a fost rastignit in ziua Pastilor.

Catolicii celebreaza Cina cea de Taina in seara de joi, rastignirea vineri si Pastele sambata seara sau sambata spre duminica. Deci si la ei Cina are loc cu o zi inainte. Si nici la ei nici vorba sa existe trei zile si trei nopti intre rastignire si inviere, si asta din cauza Evangheliei dupa Ioan care la o citire mai atenta se contrazice cu celelalte, in timp ce calcularea la sange a celorlalte duce la perioada de trei zile si trei nopti dar da peste cap toata Traditia catolica si ortodoxa pentru ca rezulta asa:
- marti vinderea (cu doua zile inainte de Pasti) - ultima zi in care se poate manca paine dospita
- marti seara incepe ziua de miercuri = ziua azimilor (ziua Pregatirii Pastilor), zi care se termina la apusul soarelui de miercuri, zi in care nu se mananca nici paine si nici azimi
- miercuri seara, dupa ziua azimilor, incepe ziua de joi = Cina Pascala
- a doua zi, adica tot joi = Pastele cu judecata si rastignirea
- joi seara, adica ziua de vineri - incepe ziua pregatirii Sabatului, se ia Domnul de pe cruce, se ingroapa, femeile pregatesc aromatele
- sabatul - odihna
- duminica - mormantul gol

De joi seara pana duminica dimineata: trei zile si trei nopti.

Deci dupa cum vezi, Cina este tot joi dupa calcule, dar joia evreiasca care incepe miercuri seara dupa sfarsitul zilei pregatirii (azimilor) si ceea ce face ca rastignirea sa nu fie vineri, ci tot joi, de Pasti, iar inmormantarea vineri, de ziua pregatirii sabatului, zi care incepe de fapt joi seara, dupa care Sabatul si duminica, cele 3 zile si 3 nopti in mormant.

[Adriana3]

Tocmai am verificat cuvantul folosit in franceza si italiana pentru "jertfirea" Pastilor care apare in evanghelii si este vorba despre "immoler" si "immolare", ambele insemnand "a sacrifica". Deci mie imi este clar ca ucenicii au sacrificat mielul acolo unde scrie ca au jertfit Patile si l-au gatit.

Iar in italiana acest cuvant "immolare" se poate folosi si pentru sacrificiul propriei vieti pentru ceva "immolare la propria vita per qualcosa". Deci clar ca sacrificiul mielului pascal mancat la Cina a fost inlocuit in cadrul aceleiasi Cine cu sacrificiul Domnului reprezentat prin acea paine care se binecuvnta si se frangea in mod normal la Cina pascala, si la fel si vinul.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Tocmai am verificat cuvantul folosit in franceza si italiana pentru "jertfirea" Pastilor care apare in evanghelii si este vorba despre "immoler" si "immolare", ambele insemnand "a sacrifica". Deci mie imi este clar ca ucenicii au sacrificat mielul acolo unde scrie ca au jertfit Patile si l-au gatit.

Iar in italiana acest cuvant "immolare" se poate folosi si pentru sacrificiul propriei vieti pentru ceva "immolare la propria vita per qualcosa". Deci clar ca sacrificiul mielului pascal mancat la Cina a fost inlocuit in cadrul aceleiasi Cine cu sacrificiul Domnului reprezentat prin acea paine care se binecuvnta si se frangea in mod normal la Cina pascala, si la fel si vinul.

Exact, sacrificarea mielului. Iar mielul este sacrificat in ajunul Pastilor (nu stiu pana in ce moment al zilei) si nu se mananca decat de ziua Pastilor, nu inainte.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

o paranteza, contrar celor spuse de ghidul evreu cu paturile, aici se vorbeste de masa

Vezi daca iei Sfanta Scriptura litera cu litera si doar cum intelegi tu? Nu te-ai gandit ca masa se refera la mancare, nu la masa cu scaune? Putem lua masa si in pat uitandu-ne la TV.
Ghidul evreu era influentat de pictura facuta de Leonardo da Vinci, dar el a pictat ce a vrut, nu era teolog.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Vezi daca iei Sfanta Scriptura litera cu litera si doar cum intelegi tu? Nu te-ai gandit ca masa se refera la mancare, nu la masa cu scaune? Putem lua masa si in pat uitandu-ne la TV.
Ghidul evreu era influentat de pictura facuta de Leonardo da Vinci, dar el a pictat ce a vrut, nu era teolog.

Deci iconografia crestina care reprezinta Cina cea de Taina este influentata de DaVinci? :))

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Deci iconografia crestina care reprezinta Cina cea de Taina este influentata de DaVinci? :))

Nu, dar pictorul nu stia toate amanuntele, pentru ca nu au nicio importanta. Si la masa din timpul lui Avraam sunt aratati la masa, desi atunci e si mai problematic sa existe o masa. Dar am spus ca acel ghid stia de pictura lui da Vinci, pentru ca aceea e cea mai cunscuta, nu stiu daca stia icoanele ortodoxe.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Nu, dar pictorul nu stia toate amanuntele, pentru ca nu au nicio importanta. Si la masa din timpul lui Avraam sunt aratati la masa, desi atunci e si mai problematic sa existe o masa. Dar am spus ca acel ghid stia de pictura lui da Vinci, pentru ca aceea e cea mai cunscuta, nu stiu daca stia icoanele ortodoxe.

Pai daca nu stii, nu vorbi. Lumea de pe aici, si mai ales cei interesati de arheologie, istorie etc, nu au ca sursa DaVinci. Iar icoane/picturi bisericesti nu sunt numai la ortodocsi, asta-i o mare alta prejudecata.

[Mihailc]

Discuţie lungă, densă şi dificil de urmărit. Mai e o ipoteză pe care observ că nimeni n-a luat-o în seamă, văd că vă plac variaţiunile pe un număr limitat de teme. Conform unor cercetători diferinţi, dar convergenţi în concluzii, o cronologie scurtă a Patimii Domnului nu poate fi susţinută pe nicio bază (vezi şi diferenţele între sinoptici şi Ioan). Cina cea de Taină a avut loc în cartierul esenian al Ierusalimului, conform descoperirilor arheologului benedictin Bargil Pixner, iar paştele pe care l-a sărbătorit Iisus este foarte probabil să fi fost paştele esenian, calculat pe baza unui calendar solar şi nu lunar cum calculau saducheii şi fariseii (cei care reprezentau "cultul oficial"). Paştele iudaic s-a sărbătorit începând cu seara zilei de vineri 7 aprilie, în anul 30 e.n., anul cel mai probabil al Pătimirii şi Învierii Domnului. În acelaşi an, paştele esenian "a picat" cu trei zile mai devreme, în seara zilei de marţi 4 aprilie. Iar paştele esenian nu coincidea, ca şi elemente ritualice, cu cel al iudeilor practicanţi ai cultului oficial, nu presupunea azime şi nici miel.

Desigur, Domnul nu era esenian, dar se pare că a avut numeroşi discipoli printre esenieni, printre care şi unii apostoli (inclusiv proprietarul casei în care s-a petrecut Cina).
Vreau să mai fac precizarea că niciunul dintre cercetătorii care s-au preocupat de aceste aspecte nu e/era ortodox, majoritatea, dacă nu chiar toţi, fiind catolici.