| 
 
			
			După 1989 s-a construit mult, uneori în pripă, adeseori mimetic, fără ca acest așa-zis timp al libertății de exprimare să rodească ceva proaspăt în arhitectura eclezială și nu numai. Numitorul comun, în conceperea bisericilor, este fie reproducerea modelelor  consacrate în alte epoci, fie "habitudini" locale (se observă și la Cluj o unitate stilistică groso modo, dar și în alte părți găsim tipare cu răspândire locală sau regională).Excepții  la sărăcia de idei din domeniu,  sunt proiectele lui Dorel Cordoș dintre  care amintim biserica Sf. Andrei din Oradea (amintită mai sus), complexul monahal Bârsana, complexul monahal Săpânța, biserica nouă a mănăstirii Rohia, catedrala nouă din Baia Mare etc. Mai găsim, pe alocuri,  soluții stilistice  interesante și frumos încadrate în marja de originalitate pe care o lasă canoanele proiectanților,  pentru a face pași mărunți spre primenirea întru Tradiție a arhitecturii ecleziale contemporane.
 
				__________________Prostul este dușmanul a ceea ce nu cunoaște (Ibn Arabi)
 |