In care se va demonstra ca Pamantul poate sa fie plat, nu sferic

[Mihai36]

pai soarele se invirte si el cu tot cu sistem solar in jurul centrului galaxiei noastre , iar forta gravitationala care ne tine sa nu ne departam de galaxie este insumarea fortelor gravitationale ale tuturor stelelor si planetelor galaxiei care tind sa ne atraga incluisv si pe ele insele spre centru
se invirt toate dar la viteze diferite asa cum se invirt si planetele in sistemul solar intr=un echibru care tine cont si de masa lor nu doar de distanta.
galaxia are si ea un plan orizontal
iar noi ca sistem solar nu ne miscam intocmai pe acest plan ci ne invirtim cumva ca un titirez in jos si in sus adevarat nu f mult iar planul il intersectam odata la 26 000 de ani
mai exact calculat la 25 920

acest interval era cunoscut inca cu mii de ani in urma si a fost numit <Marele An sau Roata Vietii si care este formata din 4 Epoci fiecare cuprinzind cite aprox 7500 de ani iar la rindul lor cite 3 Ere .
asadar Soarele nu sta pe loc iar unde merge el ne trage si pe noi intr-un anume echilibru.

[vsovivi]

În prealabil postat de Mihai36

pai soarele se invirte si el cu tot cu sistem solar in jurul centrului galaxiei noastre , iar forta gravitationala care ne tine sa nu ne departam de galaxie este insumarea fortelor gravitationale ale tuturor stelelor si planetelor galaxiei care tind sa ne atraga incluisv si pe ele insele spre centru
se invirt toate dar la viteze diferite asa cum se invirt si planetele in sistemul solar intr=un echibru care tine cont si de masa lor nu doar de distanta.
galaxia are si ea un plan orizontal
iar noi ca sistem solar nu ne miscam intocmai pe acest plan ci ne invirtim cumva ca un titirez in jos si in sus adevarat nu f mult iar planul il intersectam odata la 26 000 de ani
mai exact calculat la 25 920

acest interval era cunoscut inca cu mii de ani in urma si a fost numit <Marele An sau Roata Vietii si care este formata din 4 Epoci fiecare cuprinzind cite aprox 7500 de ani iar la rindul lor cite 3 Ere .
asadar Soarele nu sta pe loc iar unde merge el ne trage si pe noi intr-un anume echilibru.

Adică tu accepţi că mişcarea tuturor e circulară inclusiv a galaxiei care poate că se mişcă în jurul stelei polare exact ca stelele, şi se vede că ele se rotesc în jurul ei păstrând desenele, deci carul mare se învârte păstrând desenul, forma, semnul, însă stelele ce se văd din sud de pe pământ se mişcă în jurul polului ceresc sudic unde nu este o stea în polul ceresc... deci care o fi centrul ăla după care toate se rotesc? Sunt defapt două?

Şi dacă toate se rotesc pe cercuri concentrice de ce Kepler a demonstrat că 'planetele' se mişcă pe elipse?.. că aşa au numit ei ceea ce vedeau prin telescop planete (stelele mai apropiate din apă sau gaze sau foc sau ghiaţă)

Şi cine a mai văzut ca atracţia gravitaţională (sau atracţia universală între corpuri) şi forţa centrifugă să producă mişcări elipsoidice?

Deci tu explici foarte rudimentar şi naiv în sensul că iată că e posibil ce susţin ei, că tu pare că vezi sau visezi că vezi mişcări circulare tot mai multe aşa cum te păcălesc ei şi defapt îţi închipui tot felul de mişcări şi neputând să le stăpâneşti sau să le înţelegi le dai dreptate că aşa este cum susţin ei, că doar ei ştiu mai bine... zici tu.

...Şi zici că alea se mişcă nu numai funcţie de distanţă ci şi de masă şi deci sunt atrase şi au viteze diferite unele faţă de altele şi gata... modelul lor zici că e corect căci tu pare că pricepi simplismul ăsta visat de tine împreună cu ei.

Nu ţi se pare că eşti cam naiv şi prea credul?
Iartă-mă că mie mi se pare că eşti vrăjit şi flatat şi automăgulit de explicaţiile SiFi listate pe toate site-urile lor aberante şi prezentate în emisiunile cică ştiinţifice.

Cum produci o traiectorie elipsoidală cu două forţe ce ajung în echilibru: atracţia şi forţa centrifugă datorată mişcării circulare, când ei susţin că soarele este defapt într-unul din focare şi pământul se învârte pe o elipsă?

Nu se poate da' tu-i crezi pe ei că e aşa cum susţin ei! N-ai decât din partea mea.

Nu pricepi că toate teoriile lor şi modelele lor sunt cusute cu aţă albă ca să puşte ştiinţelepciunile lor absurde care-ţi iau oachii?

Au introdus electromagnetismul ca să ai impresia că forţele electromagnetice NN SN SS ar putea impune o astfel de mişcare a pământului în jurul soarelui şi să explice astfel apariţia anotimpurilor şi diferenţele ce apar între lungimea zilelor şi nopţilor în timpul unui an.

Ia gândeşte cum se poate ca tocmai în momentul de maximă apropiere de soare, adică în miezul verii, când nordul solar atrage sudul terestru ca să fie înclinaţie maximă, tocmai atunci începe schimbarea axei... adică brusc apare respingerea axaeiNS a pământului şi asta nedându-se peste cap?!

Şi să nu-mi spui că atunci soarele îşi schimbă brusc polii magnetici că nu e valabil întrucât celelalte ''planete'' nu se mişcă sincron cu pământul, deci soarele nu-şi poate schimba polii, pământul nu, deci rezultă că e minciună explicaţia lor!

Ştiu că nu vrei să pricepi aşa că nu-mi fac probleme şi te rog mă iartă dacă am dreptate însă dreptatea nu este a mea şi nici a noastră ci a urmaşilor urmaşilor Domnului nostru în vecii vecilor. Amin.

[vsovivi]

Deci e simplu, o inimiă ca un ochi drept al Domnului, de copil:

Avem sus apele de sus şi cerul întins ca un cort pe care merg stelele în mişcările lor astfel încât se păstrează semnele: carul mare, carul mic, şi ce formaţiuni vede fiecare pe cer... Nu există soluri, 'pământuri' în cer.

La două treimi de vârf şi o treime de bază, în cer, avem semisfera soarelui şi semisfera lunii, soarele cu forţă de înfierbântare şi luna cu forţă de răcire, soarele din apă şi foc iar luna din apă şi frig, şi Soarele şi Luna merg drept până la margine şi apar apoi din partea opusă căci creaţia e mică, şi 'se lovesc' de marginile laterale ca de mante, dar nu sunt margini în lateral ci sunt forţele reci şi cele fierbinţi care le frâng traiectoria în mersul lor mereu pe deasupra pământului şi mărilor la egală distanţă de suprafaţa pământului şi mărilor.

Iar jos avem pământul plat la suprafaţa denivelată şi rond în adânc şi el este înconjurat de apele de jos, de mări, oceane, şi totul are la bază particula de apă, inclusiv focul sau cerul au la bază particula de apă, şi astfel toate cad sub cer, curg, se adună în adunările lor de jos formând mările.

Iar dedesubt este sol (cu tot ce conţine el, vulcani, păcură, gaze, cărbuni, minereuri) şi apă care produc presiune pe fundul pe care stau căci dincolo de el nemaifiind nimic creat, ele apasă formând un strat de netrecut căci acolo presiunile şi greutăţile de deasupra apasă aşa de greu încât nimeni nu poate coborâ la o adâncime prea mare.

Lateral pe pământ şi mări poţi merge cât vrei că te vei afla tot în creaţie, şi că e finită şi mică o să îţi dai seama atunci când ajungi de unde ai plecat care este defapt 'marginea' laterală.

Deasupra, în sus poţi să mergi până unde a întins Dumnezeu cortul Creaţiei. Marginea de sus e din ape, nori mai denşi, şi dincolo de ei nu cred că poţi trece... căci nu este nimic creat dincolo de ei.

Cerul şi creaţia nu este însă una închisă căci acolo unde este Duhul Dumnului, în toţi sfinţii Săi, acolo El totdeauna poate trece prin orice este necreat sau creat astfel încât necreatul sau creatul nu se poate opune noi creaţii care curge din gura lui Dumnezeu şi din dragostea Sa curată şi sfântă astfel că sfinţii pot să urce la nesfârşit în sus dincolo de marginile creaţiei.