Si cerul s-a umplut de sfinti

[osutafaraunu]

În prealabil postat de catalin2

Tot nu ai inteles, acum imi dau seama ca poate nu stii ca "Pastile" era un cuvant folosit pentru mielul care se taia de sarbatoare. Si aici e vorba de Mielul Iisus. Pasajul incepe cu niste pacate si apoi se face o alegorie, se face referire la pregatirile ce aveau loc in ziua dinaintea sarbatorii, numita ziua intai a azimilor. In acea zi se cauta tot aluatul dospit si Apostolul face o alegorie, la fel sa se curateasca si ei de aluatul vechi, si sa fie aluat nou, fara dospitura. Pentru ca acum Pastile (adica Mielul) Iisus s-a jertfit pentru noi si putem deveni nascuti din nou, curatati de pacate, alegoric de dospitura. Ce legatura are pasajul acesta cu sarbatorirea Invierii Domnului doar tu stii, sau mai exact conducatorii adventisti (ca presupun ca nu e interpretara ta, ci ai preluat-o din inavatatura cultului).

Până la ultima frază, explicaţia ta poate avea o logică... dar întreb şi eu: ce legătură are pasajul acesta cu sărbătorirea Învierii Domnului? O sărbătoare necerută de Domnul! Vechea sărbătoare a Paştelor era într-adevăr cerută de El, dar până la cruce, până la împlinirea ei prin Hristos-Mielul lui Dumnezeu. Sărbătorirea Învierii Lui nu are nicio bază legală. Încă o dată spun: nimic rău în asta... dar nu e cerută de Dumnezeu!

În prealabil postat de catalin2

Ba chiar confirma ce fac crestinii, tin sarbatoarea legata de Mielul (Pastile) Iisus, de jertfa si invierea Lui.

Nu înţeleg. O frază mai sus sugerezi că textul nu are legătură cu sărbătoarea Invierii, iar aici zici că de fapt confirmă această sărbătoare ţinută de creştini.

În prealabil postat de catalin2

Da, dar ce legatura are cu ce vorbeam?

Legătura e paranteza ta :

În prealabil postat de catalin2

("carte" inseamna scrisoare)

În original, termenul nu este "epistolé" (cum ar fi normal dacă era scrisoare), ci "biblion".

În prealabil postat de catalin2

Imi amintesc ca am mai discutat depsre asta, daca scriem de zece ori acelasi subiect, tot nu se schimba istoria.

La fel, dacă negăm de zece ori, tot nu schimbăm adevărul istoric al păzirii sâmbetei de către primii creştini. Şi nu doar primii, creştini sabatarieni au mai existat chiar şi după decretul duminical al lui Constantin.

În prealabil postat de catalin2

Doar un mic grup tinea sambata, adica acei iudainizati, toti tineau duminica, stii si tu ca exista scrieri inainte de anul 321.

Nu contează că era "doar un mic grup", pentru mine contează că din acel "mic grup" făceau parte Domnul Iisus Hristos şi sfinţii apostoli. În rest, tot mapamondul poate să ţină duminica, eu n-o voi face chiar dacă mi se va lua dreptul de a vinde şi a cumpăra!

[catalin2]

În prealabil postat de osutafaraunu

Până la ultima frază, explicaţia ta poate avea o logică... dar întreb şi eu: ce legătură are pasajul acesta cu sărbătorirea Învierii Domnului? O sărbătoare necerută de Domnul! Vechea sărbătoare a Paştelor era într-adevăr cerută de El, dar până la cruce, până la împlinirea ei prin Hristos-Mielul lui Dumnezeu.

Ai uitat ca tu ai adus in discutie citatul, nu eu. Eu doar ti-am raspuns ca nu are legatura cu sarbatoarea Pastilor, e vorba de curatirea de pacate prin Mielul Iisus. Noi nu tinem sarbatoarea veche, iudaica, de eliberare din Egipt, ci noua sarbatoarea, de eliberare din Iad, ca sa dau o analogie. Mai e un amanunt pe care probabil nu il stii (si eu l-am aflat la ceva timp dupa ce am devenit credincios): nu se serbeaza ce s-a intamplat acum 2000 de ani, toate sarbatorile sunt considerate actuale, la fel ca si Sfanta Liturghie. Asadar noi spunem ca de Pasti Hristos inviaza, la fel cum la Liturghie painea si vinul se transforma de fiecare data. E si ce s-a intamplat acum 2000 de ani si ceva actual. la fel cum in fiecare an apare Lumina de la Ierusalim, nu comemoram aparitia ei din trecut.

În prealabil postat de osutafaraunu

La fel, dacă negăm de zece ori, tot nu schimbăm adevărul istoric al păzirii sâmbetei de către primii creştini. Şi nu doar primii, creştini sabatarieni au mai existat chiar şi după decretul duminical al lui Constantin.

Crestinii tineau duminica, la fel cum scrie in Sfanta Scriptura si in scrierile pastrate. Cei ce tineau ziua iudaica erau un mic grupulet, probabil considerati in afara Bisericii in secolul IV.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de catalin2

Asadar noi spunem ca de Pasti Hristos inviaza, la fel cum la Liturghie painea si vinul se transforma de fiecare data.

Dacă chiar aşa spuneţi şi nu e doar o metaforă, un simbol, o exprimare poetică; vă deplâng! Hristos a murit o singură dată, odată pentru totdeauna (Rom.6,10), suprema lui Jertfă neputând fi re-editată mimetic de preot în fiece vinere mare, ori la fiece liturghie.

În prealabil postat de catalin2

Crestinii tineau duminica, la fel cum scrie in Sfanta Scriptura si in scrierile pastrate.

Ştii la fel de bine ca şi mine că în Sfânta Scriptură nu scrie nimic despre ţinerea duminicii, ca să nu mai vorbim de poruncirea ţinerii ei... Nu încerca să-i înşeli pe cei neştiutori că-ţi faci mari păcate!

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

La fel, dacă negăm de zece ori, tot nu schimbăm adevărul istoric al păzirii sâmbetei de către primii creştini. Şi nu doar primii, creştini sabatarieni au mai existat chiar şi după decretul duminical al lui Constantin.

Primii crestini tineau sambata? Vrajeala ieftina! Pe ce te bazezi cand faci o astfel de afirmatie. Si sincer m-am plictisit sa tot aud ca Constantin a fost cel care a introdus cu forta serbarea duminicii in locul sambetei iar crestinii din acel moment, de frica, au inceput sa tina duminica. O mare minciuna. Uite aici amice cateva surse inainte de Constantin despre duminica:
- Primele menţiuni nebiblice foarte clare despre ţinerea duminicii le avem deja spre sfârşitul sec. I, în Didahia, cap. 14. Acest izvor este recunoscut ca unul din sec. I şi este studiat de foarte mulţi critici eterodocşi din lume, recunoscându-i-se autenticitatea.
- O altă mărturie despre ţinerea duminicii (κυριακη ημερα), spre sfârşitul sec. I - încep. sec. II, o avem de la Ignatie al Antiohiei, ucenicul lui Ioan Evnaghelistul. Vezi Epistola către Magnezieni 9:1;
- La începutul sec. II, Pliniu cel Tânăr scrie împăratului Traian (Epistola X 96,7) despre faptul că creştinii îşi făceau Liturghia solemnă în "ziua soarelui / dies solis". Această expresie va fi împrumutată de acum înainte şi de scriitorii creştini, cu explicaţii simbolico-teologice (aşa cum vom vedea mai jos).
- Următoarea mărturie clară o avem la Iustin Martirul şi Filosoful (sec. II). Acesta este primul scriitor creştin, care vorbeşte de "dies solis" ca zi de sărbătoare a creştinilor (Apologia I către împăratul păgân Marcu Aureliu). Scriitorii creştini începând cu sec. II arată foarte clar, că "Soarele" este Hristos (cf. Maleahi 4:2). Despre această legătură "soare - Hristos, Soarele dreptăţii" vor scrie mai amânunţit la începutul sec. III Meliton de Sardes (Despre botez, 4) şi Origen (Tâlcuiri la Levitic, 9.10).
- La încep sec. II, Epistola lui Barnaba (care o vreme a fost chiar inclusă în canonul biblic - !) vorbeşte despre duminică care despre "ziua a opta", făcându-se trimitere la profeţia lui Iezechil (43:27). Este o mărturie foarte importantă, mai ales dacă citim textul de la Iezechil: "Iar după sfârşitul acestor zile, în ziua a opta şi mai departe, preoţii vor înălţa, pe jertfelnic, arderile de tot ale voastre şi jertfele de împăcare şi Eu Mă voi milostivi spre voi", zice Domnul Dumnezeu." Într-un fel, Barnaba arată că de acum înainte "ziua a opta" - duminica, va fi ziua de aducere a jertfelor lui Dumnezeu. Aşa cum am văzut în mărturiile de mai sus, chiar aşa se întâmpla...
- Pentru prima dată în istorie, despre duminică ca zi în care nu trebuie să se lucreze vorbeşte scriitorul creştin Tertulian (moare aprox. 230), vezi "De oratione", 23.

[osutafaraunu]

În prealabil postat de stefan florin

Primii crestini tineau sambata? Vrajeala ieftina! Pe ce te bazezi cand faci o astfel de afirmatie.

"Vrăjeala" aceasta îi cuprinde pe Iisus, apostoli şi maica Domnului, dacă au vreo relevanţă pentru tine...

[stefan florin]

În prealabil postat de osutafaraunu

"Vrăjeala" aceasta îi cuprinde pe Iisus, apostoli şi maica Domnului, dacă au vreo relevanţă pentru tine...

dovezi scripturistice amice...

[osutafaraunu]

În prealabil postat de stefan florin

dovezi scripturistice amice...

Cu duiumul! Incontestabil, Isus şi apostolii au ţinut sâmbăta şi nu duminica. Probabil în calitate de ortodox te interesează mai mult atitudinea maicii Domnului vis a vis de ziua de odihnă. Ei bine, ea (împreună cu femeile mironosiţe) nu s-a dus la mormânt să lucreze cu îmbălsămatul în sabat, ci a aşteptat prima zi a săptămânii (care e şi prima zi de lucru a săptămânii) să facă acest lucru. Ce părere ai, a procedat corect maica Domnului?

[Profetul de carton]

În prealabil postat de osutafaraunu

Cu duiumul! Incontestabil, Isus şi apostolii au ţinut sâmbăta şi nu duminica.

da, insa pana cat timp a tinut Legea mozaica, dupa aceea "cine tine o zi pentru Domnul o tine, ci nu tine, pentru Domnul nu tine" Rom 14:6

[osutafaraunu]

În prealabil postat de Profetul de carton

da, insa pana cat timp a tinut Legea mozaica, dupa aceea "cine tine o zi pentru Domnul o tine, ci nu tine, pentru Domnul nu tine" Rom 14:6

1. Ziua a şaptea a săptămânii nu a fost creată odată cu Legea mozaică, ci cu mii de ani înainte.
2. Legea mozaică, Vechiul Legământ când a fost abolit? De ce s-a mai ţinut sabatul şi după aceea?

[catalin2]

În prealabil postat de osutafaraunu

Cu duiumul! Incontestabil, Isus şi apostolii au ţinut sâmbăta şi nu duminica. Probabil în calitate de ortodox te interesează mai mult atitudinea maicii Domnului vis a vis de ziua de odihnă. Ei bine, ea (împreună cu femeile mironosiţe) nu s-a dus la mormânt să lucreze cu îmbălsămatul în sabat, ci a aşteptat prima zi a săptămânii (care e şi prima zi de lucru a săptămânii) să facă acest lucru. Ce părere ai, a procedat corect maica Domnului?

Dovezile sunt cu duiumul, sunt sublime, dar lipsesc cu desavarsire.
Normal ca tineau Legea Veche inainte de a fi data Legea Noua, logic ca e asa. Iisus a fost si circumcis in Legea veche, toate s-au facut dupa legea veche pana la aparitia celei noi. Apostolii si ucenicii nici macar nu stiau ca o sa invie Iisus (sau nu se asteptau), cum sa tina ei invierea Domnului si ziua noua cand Iisus nu inviase ca sa aiba ce sa tina.
Iar in Faptele Apostolilor, canmd e vorba sa se intalneasca cu evreii o faceau in Sabat, iar cand era vorba de crestini e vorba de prima zi a saptamanii (am dat exemplu cu frangerea painii, mai e un exemplu cu donatiile, etc.).