Teoria enzimelor

[AlinB]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Acum am primit de la ai mei un aparat electric pe care mă gîndesc să-l folosesc numai pentru a plămădi aluatul, nu şi pentru a coace. La aragaz, pîinea se pătrunde mai uniform şi gazul consumat nici nu costă cît curentul pentru aparatul electric. Totuşi aluatul se amestecă mai bine frămîntat manual decît cu acel malaxor micuţ al maşinii automate.

Dimpotriva, cred ca e mai scump gazul care se consuma in cele 4 ore la cuptor decat curentul in cca. o ora cat se coace.
Masoara sa vezi, este mai putin de 1/2 kw.

De remarcat că drojdia uscată ieftină, cea de ~ 70 de bani, conţine o chimicală, un E nociv. Există drojdie uscată fără acel coservant sau ce-o fi, dar costă cam 4 lei! Sau mai este varianta de a folosi maia, care şi aia costă mai mult decît pîinea de la magazin. De aceea este de preferat să folosim drojdia umedă care este ieftină şi, din cîte ştiu, nu conţine substanţe artificiale "bonus".

Care E? Unde scrie? Eu n-am vazut nimic de genul asta pe ambalaj.
Daca te iei dupa cei care vand drojdie la 4 lei pliculetul..
Maia se poate face in casa.
Se poate folosi si drojdia proaspta, intr-adevar, creste chiar mai bine cu ea.

[Florin-Ionut]

Salve,

În prealabil postat de AlinB

Dimpotriva, cred ca e mai scump gazul care se consuma in cele 4 ore la cuptor decat curentul in cca. o ora cat se coace.
Masoara sa vezi, este mai putin de 1/2 kw.

Ăsta e timpul total în care fac pîinea. Adică de cînd mă apuc de aluat, cît îl las la crescut şi apoi la copt. Pîinea se coace cam într-o oră.

În prealabil postat de AlinB

Care E? Unde scrie? Eu n-am vazut nimic de genul asta pe ambalaj.
Daca te iei dupa cei care vand drojdie la 4 lei pliculetul..
Maia se poate face in casa.
Se poate folosi si drojdia proaspta, intr-adevar, creste chiar mai bine cu ea.

Am în faţă un pliculeţ pe care scrie aşa:

Instant DROJDIE USCATĂ
www.drojdie.ro
Ingrediente: drojdie (saccharomyces cerevisiae), emulgator E491

Produs în Franţa, ambalat în Croaţia...

Pe drojdia umedă nu-mi amintesc să scrie de Euri, dar aia se foloseşte altfel decît cea uscată. Drojdia umedă se pune în puţină apă călduţă, cu zahăr (brun sau chiar nerafinat dacă găsiţi - la Selgros de exemplu este), şi se lasă vreo 20 de minute ca să se înmulţească bacteriile respective (se umflă producînd o spumă).

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Numai că dr. McKeith disimulează faptul că aceeaşi soartă o au proteinele în mediul acid din stomac. Acolo suferă denaturare acidă, adică îşi pierd structura lor spaţială. Pe urmă, şi-o pierd şi pe cea moleculară, legăturile dintre aminacizii care, înlănţuiţi unul de altul, formează proteina sunt atacate încă din stomac, proces care continuă în mult mai mare măsură în intestin, de unde se absorb numai aminoacizii, întocmai cum de la o construcţie veche recuperăm numai cărămizile în stare izolată unele de altele, şi nu conglomerate de cărămizi.

Din cîte ştiu, mîncarea ajunge în stomac unde rămîne în zona superioară pentru 30-45 de minute. Acolo are loc prima fază a digestiei, după masticaţie să spunem. Dacă noi consumăm enzime gata fabricate, atunci digestia începe încă din această fază. Dacă nu, digestia începe cînd mîncarea coboară în partea inferioară a stomacului unde sînt sucurile gastrice, acidul clorhidric şi mai ştiu eu ce.

Ideea este să nu bem apă cu puţin timp înainte, în timpul sau imediat după masă deoarece se diluează enzimele nu-şi mai fac treaba aşa cum ar trebui, sucurile se diluează...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Din cîte ştiu, mîncarea ajunge în stomac unde rămîne în zona superioară pentru 30-45 de minute. Acolo are loc prima fază a digestiei, după masticaţie să spunem.

Nu există o distribuţie "de sus în jos" a alimentelor în ordinea sosirii. Poate la rumegătoare, care au un stomac (de fapt, nişte stomacuri) cu totul speciale. Există, însă, o distribuţie concentrică, în sensul că alimentele care sunt mai demult acolo sunt mai aproape de pereţii stomacului. Interesant este că această importantă descoperire a fiziologiei a fost făcută de un...student. El a avut ideea, genial de simplă, să dea animalelor de laborator să mănânce mâncare colorată. Mai întâi în verde (să zicem), apoi în roşu, pe urmă în albastru. După sacrificare, excizia stomacului, îngheţare şi secţionare în felii, distribuţia culorilor era concentrică, cum ar fi şanţurile unui disc: verdele la margine, roşul la mijloc.

Dacă noi consumăm enzime gata fabricate, atunci digestia începe încă din această fază.

Dar noi nu digerăm folosind enzimele din alimente, ci folosind enzimele produse de glandele salivare, stomac, pancreas, etc. Enzimele noastre atacă legăturile dintre moleculele complexe din alimente, făcându-le molecule mai simple, mai mici, care vor putea fi absorbite prin pereţii intestinali.

Nu mai credeţi chiar tot ce spun tot felul de extremişti ai alimentaţiei. Aşa cum există un extremism religios, există şi un extremism în alimentaţie, cu pretenţii ştiinţifice. În fond, oamenii de ştiinţă sunt la fel de expuşi ataşamentului iraţional faţă de nişte teorii ca toţi ceilalţi oameni. Valoarea postului este în altă parte decât în enzime. Noi nu postim fiindcă trebuie să ne curăţim vintrele din când în când, ci fiindcă aşa a făcut Cristos, fiindcă aşa au făcut sfinţii Săi, fiindcă aşa ne cere Biserica să facem.

[Yasmina]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu există o distribuţie "de sus în jos" a alimentelor în ordinea sosirii. Poate la rumegătoare, care au un stomac (de fapt, nişte stomacuri) cu totul speciale. Există, însă, o distribuţie concentrică, în sensul că alimentele care sunt mai demult acolo sunt mai aproape de pereţii stomacului. Interesant este că această importantă descoperire a fiziologiei a fost făcută de un...student. El a avut ideea, genial de simplă, să dea animalelor de laborator să mănânce mâncare colorată. Mai întâi în verde (să zicem), apoi în roşu, pe urmă în albastru. După sacrificare, excizia stomacului, îngheţare şi secţionare în felii, distribuţia culorilor era concentrică, cum ar fi şanţurile unui disc: verdele la margine, roşul la mijloc.

Dar noi nu digerăm folosind enzimele din alimente, ci folosind enzimele produse de glandele salivare, stomac, pancreas, etc. Enzimele noastre atacă legăturile dintre moleculele complexe din alimente, făcându-le molecule mai simple, mai mici, care vor putea fi absorbite prin pereţii intestinali.

Nu mai credeţi chiar tot ce spun tot felul de extremişti ai alimentaţiei. Aşa cum există un extremism religios, există şi un extremism în alimentaţie, cu pretenţii ştiinţifice. În fond, oamenii de ştiinţă sunt la fel de expuşi ataşamentului iraţional faţă de nişte teorii ca toţi ceilalţi oameni. Valoarea postului este în altă parte decât în enzime. Noi nu postim fiindcă trebuie să ne curăţim vintrele din când în când, ci fiindcă aşa a făcut Cristos, fiindcă aşa au făcut sfinţii Săi, fiindcă aşa ne cere Biserica să facem.

Foarte interesanta expunerea,nu m-as fi gandit ca mancarea este distribuita pe straturi dpdv al vechimii-desi este logic ca primul venit sa fie primul care pleaca(first in,first out).


Desigur ca exista si extremisti ai nutritiei,insa exista un mic adevar in ceea ce priveste calitatile(chiar curative)ale hranei crude,netratate termic.
Unii oameni au putut sa se vindece de cancer sau alte efectiuni degenerative doar prin schimbarea stilului de viata,in principal al modului in care se hranesc si rezulatele nu au intarziat sa apara.
Am o cunostiinta de familie care s-a vindecat de cancer la ficat si colon printr-o dieta naturista bazata pe sucuri de legume(suc de spanac+sfecla),si asta pe la sfarsitul anilor'90 cand tratamentul de cancer in Romania nu era destul de promitator.

[Florin-Ionut]

Mulţumesc pentru răspuns.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu există o distribuţie "de sus în jos" a alimentelor în ordinea sosirii. Poate la rumegătoare, care au un stomac (de fapt, nişte stomacuri) cu totul speciale. Există, însă, o distribuţie concentrică, în sensul că alimentele care sunt mai demult acolo sunt mai aproape de pereţii stomacului. Interesant este că această importantă descoperire a fiziologiei a fost făcută de un...student. El a avut ideea, genial de simplă, să dea animalelor de laborator să mănânce mâncare colorată. Mai întâi în verde (să zicem), apoi în roşu, pe urmă în albastru. După sacrificare, excizia stomacului, îngheţare şi secţionare în felii, distribuţia culorilor era concentrică, cum ar fi şanţurile unui disc: verdele la margine, roşul la mijloc.

Dată fiind această distribuţie, alimentele consumate după primele îmbucături ar putea fi mai izolate de acizii tomacului astfel încît enzimele din vegetalele înghiţite ajutînd la digestie. Nu se poate ca să nu ajute deloc la digestie, doar nu sînt desfiinţate instantaneu de acidul clorhidric sau ce-o mai fi prin stomac. În acel articol, doctorul Howell spune că alimentele sînt pre-digerate dacă ele conţin din start enzime necesare, digestia fiind în continuare mai uşoară.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Dar noi nu digerăm folosind enzimele din alimente, ci folosind enzimele produse de glandele salivare, stomac, pancreas, etc. Enzimele noastre atacă legăturile dintre moleculele complexe din alimente, făcându-le molecule mai simple, mai mici, care vor putea fi absorbite prin pereţii intestinali.

Ştiu că organismul produce enzime, dar de ordinul zecilor, pe cînd în vegetale şi chiar în carne (în carnea crudă) ele sînt de ordinul miilor. Oare degeaba să existe atîtea tipuri în natură şi să nu fie folosite deloc tubul digestiv al omului? Mă îndoiesc.

Ieri am citat de pe un link care azi nu mai merge: http://www.monitorulexpres.ro/?mod=m...te&s_id=107272 .

Dar am mai găsit informaţia şi aici: http://www.healingdaily.com/detoxifi...et/enzymes.htm .

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu mai credeţi chiar tot ce spun tot felul de extremişti ai alimentaţiei. Aşa cum există un extremism religios, există şi un extremism în alimentaţie, cu pretenţii ştiinţifice. În fond, oamenii de ştiinţă sunt la fel de expuşi ataşamentului iraţional faţă de nişte teorii ca toţi ceilalţi oameni.

Valoarea legumelor, a fructelor şi a seminţelor consumate aşa cum ni le-a dat Dumnezeu comparativ cu varianta gătită la temperaturi mari nu poate fi contestată. Am deschis topicul acesta pentru a arăta încă un motiv pentru care vegetalele ar trebui consumate în stare naturală, crudă. Argumentul enzimelor mi s-a părut plauzibil. Eu nu am cum să-l verific dacă este adevărat sau nu, deci pînă la proba contrarie prefer să-i accept verosimilitatea.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Valoarea postului este în altă parte decât în enzime.

Postul original însemna ne-mîncarea. Era post, nu mîncai nimic, punct. Zile şi săptpmîni în şir. Dar acest lucru presupunea un organism puternic şi rezistent... Moise a postit aşa, Hristos a postit aşa şamd. Acum noi sîntem nişte neputincioşi, nişte slăbănogi în comparaţie cu cei de odinioară, de aceea Biserica ne-a îngăduit posturile aşa cum le ştim.

Lipsa mîncării pentru organism pentru o vreme, în funcţie de posibilităţile fiecăruia, este de folos pentru sănătate. De exemplu, pancreasul şi glandele nu mai produc atîtea enzime pentru digestie, iar organismul se ocupă în acest timp de tratarea propriilor boli. S-au tratat boli grave prin acest procedeu "ascetic", dar atenţie, sub supraveghere medicală.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Noi nu postim fiindcă trebuie să ne curăţim vintrele din când în când, ci fiindcă aşa a făcut Cristos, fiindcă aşa au făcut sfinţii Săi, fiindcă aşa ne cere Biserica să facem.

Poate că această curăţire duce la claritatea minţii, la mai uşoara concentrare la rugăciune şi meditaţie. Dar repet, Hristos şi cei din vremurile de demult posteau nemîncînd deloc, nu cu trei mese vegetale pe zi ca astăzi... :) Cine mai ştie ce legătură tainică este între acest tip de post şi mîntuirea omului de anumite duhuri care nu pot fi scoase altfel decît cu post (ăla adevărat) şi cu rugăciune.