Din nou despre suflet

[delia31]

În prealabil postat de barsaba

Puteti spune ca Domnul Iisus Hristos nu a fost mort? "Am fost mort, si iatã cã sunt viu în vecii vecilor."(Apocalipsa 1:18)

Intrebare: de ce este Domnul viu (dupa ce a fost mort)?
Raspuns: pentru ca a avut loc o inviere.

Concluzie: pentru ca un mort sa fie viu (constient si activ), trebuie sa fie inviat( asemenea Domnului Iisus Hristos). Cunoasteti o alta modalitate crestina, pentru ca un mort sa devina viu?

Aceeasi intrebare pe care o evita si domnul 100-1, v-o pun si dvs.
Spuneti-ne pe sleau daca termenul „mort” se aplica atat firii umane a lui Hristos cat si firii Lui divine?

Varianta 1. Daca raspundeti „da”, adica si firea Lui divina a fost moarta si inconstienta, trebuie sa admiteti ca doctrina adventista despre Sf. Treime are un capitol special cand a devenit Sf. Doime.

Varianta 2. Daca raspundeti „nu”, adica termenul „mort” se aplica doar firii Lui umane, trebuie sa recunoasteti ca sunteti monofiziti, adica Hristos nu ar avea doua firi, ci doar fire umana, intrucat daca ar avea si fire divina, nu ar avea cum sa fie inconstient. Iar daca nu are si fire divina, inseamna deci ca acel hristos adventist caruia va inchinati dvs., nu e Dumnezeu, iar dvs. sunteti arieni, la fel ca martorii lui Iehova.

Ajuns in aceasta aporie, orice varianta din cele doua, ati alege, presupunand ca pt. varianta ortodoxa nu optati in ruptul capului, deci oricare ati alege, va plasati inevitabil in erezie.

Iar optiunea de a nu opta pentru nici una, nu e nici ea cu happy end, ci va plaseaza inevitabil in inertia non-optiunii, in acea stare de confort amorf, nici cald, nici rece, ci caldicelul care se simte bine in starea asta si despre care se spune in apocalipsa „fiindca n-ai fost nici cald, nici rece, te voi arunca din gura mea".

Domnule adventist, a nu alege nici o optiune nu inseamna iesirea din dilema, ci plasarea de buna voie si nesilit de nimeni in categoria „caldiceilor” din Apocalipsa, incapabili sa spuna hotarat, raului, rau pt. a-l evita.

Incapacitatea de optiune nu e o optiune, fiindca nu se poate trai nici pe pamant, nici in vesnicie fara o optiune.
Magarul lui Buridan, mort de foame intre doua capite de fân, pentru ca nu s-a putut hotari din care sa manance, nu era un hamletian, nici un dilematic, ci pur si simplu un magar.

Scuzati comparatia preluata dintr-un eseu de-al mitropolitului Bartolomeu, dar asta imi inspira eschivele dvs. tipic adventiste. Asta, asa, ca sa nu tot repet ad infinitum dictonul „errare humanum est, sed perseverare diabolicum”.

[barsaba]

În prealabil postat de delia31

Aceeasi intrebare pe care o evita si domnul 100-1, v-o pun si dvs.

Nu stiu sa raspund la aceasta intrebare si nici dvs. nu stiti. Doar filozofati, neavand nici o baza scripturistica.

Eu cred in inviere. Dvs. credeti in nemurirea mortului. Eu am nenumarate argumente din Sfanta Scriptura (toate bazandu-se pe fagaduintele Domnului Iisus Hristos). Dvs. aveti doar argumente filozofice.

P.S. Acum trebuie sa plec, pentru ceva timp (1 ora si ceva). Am o activitate sportiva. Trebuie sa avem grija si de trupul nostru (templul Duhului Sfant). Mai vorbim.

[ioanna]

În prealabil postat de barsaba

Nu stiu sa raspund la aceasta intrebare si nici dvs. nu stiti.

Pai n-ati afirmat cu tarie ca mortul e mort ?

V-am intrebat pentru ca ceea ce sustine cultul d-voastra e ambiguu:
Persoana lui Isus Hristos are două naturi: divină şi umană. El este Dumnezeu - om. Dar să reţinem că întruparea cerea ca Fiul cel veşnic al lui Dumnezeu să ia asupra Sa natura umană şi nicidecum ca omul Isus să obţină divinitatea. Mişcarea este de la Dumnezeu la om şi nu de la om la Dumnezeu. În Isus, aceste două naturi s-au contopit într-o singură persoană. Dubla natură a lui Hristos nu este compusă dintr-o putere sau o influenţă divină abstractă, ce este legată de natura Sa omenească. Cînd Hristos a venit în lume, I-a fost pregătit "un trup" (Evr. 10, 5). Cînd a luat asupra Sa natura umană, divinitatea Sa a fost îmbrăcată în haina naturii omeneşti. Acest lucru nu s-a realizat schimbînd natura umană în cea divină sau divinitatea în natura umană. El n-a ieşit din Sine mergînd spre o altă natură, ci El a luat asupra Sa natura umană. În acest fel, natura divină şi cea umană au fost împletite.http://www.adventist.ro/index/convin...ezeu-fiul.html

Din ce scrie aici si ce ati afirmat d-voastra, rezulta ca Domnul Iisus Hristos a fost mort, ca persoana cea cu doua firi a fost moarta, adica firea dumnezeiasca e moarta, din moment ce nu o separati de trup, nu exista suflet viu si trup mort in conceptia d-voastra, ci sufletul viu e trupul viu.

[delia31]

În prealabil postat de barsaba

Nu stiu sa raspund la aceasta intrebare si nici dvs. nu stiti. Doar filozofati, neavand nici o baza scripturistica.

Eu cred in inviere. Dvs. credeti in nemurirea mortului. Eu am nenumarate argumente din Sfanta Scriptura (toate bazandu-se pe fagaduintele Domnului Iisus Hristos). Dvs. aveti doar argumente filozofice.

P.S. Acum trebuie sa plec, pentru ceva timp (1 ora si ceva). Am o activitate sportiva. Trebuie sa avem grija si de trupul nostru (templul Duhului Sfant). Mai vorbim.

Daca dvs. nu stiti iar doctrina voastra adventista va tine in ceata in privinta celor doua firi unite ipostatic ale lui Hristos, nu inseamna ca si invatura ortodoxa e ambigua si are scapari dogmatice pe unde diavolul sa-si strecoare ereziile.

In Biserica Ortodoxa afirmam adevarul perfect rotund si fara fisura ca Hristos, avand doua firi, divina si umana nedespartite si nedespartibile, nu poate fi nici o nanosecunda inconstient, intrucat Firea Divina pe care o are, fiind comuna cu a Tatalui si a Sf Duh, e vesnic vie, vesnic constienta de sine si vesnic nemuritoare.
Si cum latura spirituala a firii Lui umane e indisolubil legata de firea Lui divina, reiese ca Hristos nu avea cum sa fie inconstient in timpul cat trupul Lui a fost in mormant, fiindca ceea ce e unit cu divinul nu poate fi decat viu si constient.


Mergeti linistit la sport si nu va grabiti. Puteti sta si mai mult de o ora ca oricum n-are nici un rost o discutie care nu duce nicaieri, decat cel mai probabil spre o noua banare.