Ganduri despre dogmatica in general

Cuviosul Pimen (Cel Mare) era de neam egiptean. El, luind pe sapte frati al lui, s-a dus in una din manastirile vietuitorilor din pustia Egiptului si s-a facut monah impreuna cu dansii.
Iar dupa citiva ani, maica lor vaduva, pornindu-se din dragoste fireasca catre fiii sai, s-a dus la dansii voind sa-i vada, dar nu s-a invrednicit de vederea fetei lor.
Si ducindu-se ea la biserica, astepta venirea lor.
Dar cand au venit ei la biserica si li s-a aratat ea lor, atunci ei au fugit inapoi si, intrind in chilie, au incuiat usa. Iar ea apropiindu-se de usa, a inceput a bate si a-i striga de afara, plangind cu umilinta. Dar ei nu i-au deschis, nici nu i-au raspuns.

Deci femeia plangind mult la usa chiliei lor, a auzit-o avva Anuvie, fratele lor cel mai mare, si intrind la dansii pe alta usa, a zis catre Pimen: "Ce sa facem cu batrana aceasta care plange si nu se duce de aici?"
Deci Pimen, sculindu-se si apropiindu-se de usa, a zis: "Batrano, pentru ce plangi?"
Iar ea, auzindu-i glasul si nevazindu-l, fiind usa inchisa, a zis: "Voiesc sa va vad pe voi, fiii mei. Au nu sunt eu maica voastra? Nu v-am alaptat pe voi la pieptul meu si nu v-am hranit? Iata acum, fiind la batranetile cele de pe urma, m-am tulburat mai mult auzind glasul tau si neputind sa te vad, deci as voi sa va vad mai nainte de a ma sfarsi."

Pimen i-a zis: "Aici voiesti sa ne vezi sau in veacul ce va sa fie?"

Ea a zis: "O, fiilor, daca aici nu va voi vedea, oare acolo va voi vedea?"

Pimen a zis: "Daca vei rabda cu marime de suflet sa nu ne vezi aici, acolo cu adevarat ne vei vedea, ca asa nadajduim noi spre iubirea de oameni a lui Dumnezeu."
Iar ea, auzind cele graite, a zis: "Daca, cu adevarat, va voi vedea acolo, atunci nu voiesc sa va mai vad aici!"

Apoi a plecat cu buna nadejde, bucurindu-se si voind ca mai bine sa-i vada in viata ce va sa fie, decat in aceasta viata vremelnica.