GANDIREA PATRISTICA sau VIATA IN HRISTOS

[cezar_ioan]

Sfantul Isaac Sirul - Cuvinte despre sfintele nevointe

Lasa-te rastignit si nu rastigni.
Lasa-te nedreptatit si nu nedreptati.
Lasa-te barfit si nu barfi.
Fii bland si nu zelos si rau.

Veseleste-te cu cei ce se veselesc si plangi cu cei ce plang. Caci acesta este semnul curatiei.
Fii bolnav cu cei bolnavi.
Plangi cu cei pacatosi.
Bucura-te cu cei ce se pocaiesc.
Fii prieten cu toti oamenii, dar si singur in cugetul tau.
Fii partas la patimirea tuturor, dar cu trupul tau fii departe de toate.
Nu mustra pe cineva si nu osandi nici chiar pe cei foarte rai in vietuirea lor.
Intinde haina ta peste cel ce a gresit si acopera-l. Si daca nu poti lua asupra ta greselile lui si nu poti primi certarea si rusinea in locul lui, rabda-l macar si nu-l rusina…

De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba.
Si daca nu poti pune randuiala in ganduri, pune randuiala macar cu trupul tau.
Si de nu poti lucra cu trupul tau, intristeaza-te macar in cugetul tau.
Si de nu poti sta la priveghere, privegheaza macar sezand pe patul tau sau chiar intins pe el. Si de nu poti posti doua zile, posteste macar pana seara. Si de nu poti pana seara, pazeste-te macar sa nu te saturi.
De nu esti curat in inima ta, fii curat macar in trupul tau.
De nu plangi in inima ta, imbraca-ti cu jale macar fata ta.
De nu poti milui, vorbeste macar ca un pacatos.
De nu esti facator de pace, fii macar neiubitor de tulburare.
De nu te poti stradui, fa-te macar in cuget netrandav.
De nu esti biruitor (asupra pacatelor), macar sa nu te mandresti fata de cei vinovati.
De nu izbutesti sa inchizi gura celui ce barfeste pe sotul tau, pazeste-te macar sa nu te faci partas in aceasta cu el.

De iubesti blandetea, ramai in pace. Si de te vei invrednici de pace, te vei bucura in toata vremea.

Cauta intelepciunea si nu aurul.
Imbraca-te in smerenie si nu in matase..
Cauta sa dobandesti pacea si nu imparatia…

Iata, frate, indemnul meu: mila sa-ti sporeasca in suflet pana cand vei simti in inima ta aceeasi mila pe care Dumnezeu o are fata de tine.

Bine v-am regasit!

http://www.doxologia.ro/vietile-sfin...-duhovniceasca

[Yasmina]

În prealabil postat de cezar_ioan

Bine v-am regasit!

Bine ai revenit printre noi si sa ai post binecuvantat si linistit!

[Ekaterina]

Cuvintele pe care le-ati postat sunt un adevarat balsam pentru suflet, avem multe de invatat din indemnurile Sfantului Isaac Sirul. Bine ati revenit alaturi de noi, de cate ori se vor ivi norii ispitelor, ne vom intoarce la cuvintele Sfantului. Frumoasa revenire, va asteptam cu interes postarile :)

În prealabil postat de cezar_ioan

Sfantul Isaac Sirul - Cuvinte despre sfintele nevointe

Lasa-te rastignit si nu rastigni.
Lasa-te nedreptatit si nu nedreptati.
Lasa-te barfit si nu barfi.
Fii bland si nu zelos si rau.

Veseleste-te cu cei ce se veselesc si plangi cu cei ce plang. Caci acesta este semnul curatiei.
Fii bolnav cu cei bolnavi.
Plangi cu cei pacatosi.
Bucura-te cu cei ce se pocaiesc.
Fii prieten cu toti oamenii, dar si singur in cugetul tau.
Fii partas la patimirea tuturor, dar cu trupul tau fii departe de toate.
Nu mustra pe cineva si nu osandi nici chiar pe cei foarte rai in vietuirea lor.
Intinde haina ta peste cel ce a gresit si acopera-l. Si daca nu poti lua asupra ta greselile lui si nu poti primi certarea si rusinea in locul lui, rabda-l macar si nu-l rusina…

De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba.
Si daca nu poti pune randuiala in ganduri, pune randuiala macar cu trupul tau.
Si de nu poti lucra cu trupul tau, intristeaza-te macar in cugetul tau.
Si de nu poti sta la priveghere, privegheaza macar sezand pe patul tau sau chiar intins pe el. Si de nu poti posti doua zile, posteste macar pana seara. Si de nu poti pana seara, pazeste-te macar sa nu te saturi.
De nu esti curat in inima ta, fii curat macar in trupul tau.
De nu plangi in inima ta, imbraca-ti cu jale macar fata ta.
De nu poti milui, vorbeste macar ca un pacatos.
De nu esti facator de pace, fii macar neiubitor de tulburare.
De nu te poti stradui, fa-te macar in cuget netrandav.
De nu esti biruitor (asupra pacatelor), macar sa nu te mandresti fata de cei vinovati.
De nu izbutesti sa inchizi gura celui ce barfeste pe sotul tau, pazeste-te macar sa nu te faci partas in aceasta cu el.

De iubesti blandetea, ramai in pace. Si de te vei invrednici de pace, te vei bucura in toata vremea.

Cauta intelepciunea si nu aurul.
Imbraca-te in smerenie si nu in matase..
Cauta sa dobandesti pacea si nu imparatia…

Iata, frate, indemnul meu: mila sa-ti sporeasca in suflet pana cand vei simti in inima ta aceeasi mila pe care Dumnezeu o are fata de tine.

Bine v-am regasit!

http://www.doxologia.ro/vietile-sfin...-duhovniceasca

Cu adevărat, dumnezeieşti cuvinte. Se simte că sfântul Îl purta pe Hristos în suflet; duhul Lui.

Mă bucur că ai revenit, şi cu postarea asta cred că i-ai făcut o bucurie şi Pelerinului, care s-a arătat din nou întristat de stagnarea acestui topic (la care eu nu m-am învrednicit să contribui cu nimic).

[iustin10]

În prealabil postat de cezar_ioan

Sfantul Isaac Sirul - Cuvinte despre sfintele nevointe

Lasa-te rastignit si nu rastigni.
Lasa-te nedreptatit si nu nedreptati.
Lasa-te barfit si nu barfi.
Fii bland si nu zelos si rau.

Veseleste-te cu cei ce se veselesc si plangi cu cei ce plang. Caci acesta este semnul curatiei.
Fii bolnav cu cei bolnavi.
Plangi cu cei pacatosi.
Bucura-te cu cei ce se pocaiesc.
Fii prieten cu toti oamenii, dar si singur in cugetul tau.
Fii partas la patimirea tuturor, dar cu trupul tau fii departe de toate.
Nu mustra pe cineva si nu osandi nici chiar pe cei foarte rai in vietuirea lor.
Intinde haina ta peste cel ce a gresit si acopera-l. Si daca nu poti lua asupra ta greselile lui si nu poti primi certarea si rusinea in locul lui, rabda-l macar si nu-l rusina…

De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba.
Si daca nu poti pune randuiala in ganduri, pune randuiala macar cu trupul tau.
Si de nu poti lucra cu trupul tau, intristeaza-te macar in cugetul tau.
Si de nu poti sta la priveghere, privegheaza macar sezand pe patul tau sau chiar intins pe el. Si de nu poti posti doua zile, posteste macar pana seara. Si de nu poti pana seara, pazeste-te macar sa nu te saturi.
De nu esti curat in inima ta, fii curat macar in trupul tau.
De nu plangi in inima ta, imbraca-ti cu jale macar fata ta.
De nu poti milui, vorbeste macar ca un pacatos.
De nu esti facator de pace, fii macar neiubitor de tulburare.
De nu te poti stradui, fa-te macar in cuget netrandav.
De nu esti biruitor (asupra pacatelor), macar sa nu te mandresti fata de cei vinovati.
De nu izbutesti sa inchizi gura celui ce barfeste pe sotul tau, pazeste-te macar sa nu te faci partas in aceasta cu el.

De iubesti blandetea, ramai in pace. Si de te vei invrednici de pace, te vei bucura in toata vremea.

Cauta intelepciunea si nu aurul.
Imbraca-te in smerenie si nu in matase..
Cauta sa dobandesti pacea si nu imparatia…

Iata, frate, indemnul meu: mila sa-ti sporeasca in suflet pana cand vei simti in inima ta aceeasi mila pe care Dumnezeu o are fata de tine.

Bine v-am regasit!

http://www.doxologia.ro/vietile-sfin...-duhovniceasca

Frumoasa intrare :)
Fie ca gandurile sfantului sa ne calauzeasca spre pace si intelegere , caci cine face pace in el , o va raspandi si in jur.

"De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba."

Macar e cuvintul cel mai des folosit in acest pasaj.

E bine sa tindem catre absolut ,dar sa nu lasam nici o situatie sa treaca fara a face MACAR putin bine celorlalti , si MACAR putina infrangere de sine .

[cristiboss56]

Intamplator sau nu , mi-a cazut in mana o scriere a Sfantului Ierarh Grigorie Teologul , un text deosebit la Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos , pe care n-am sa-l reproduc , ci am sa extrag cateva idei , cuvinte , indemnuri ale acestui Sfant Ierarh la Venirea lui Dumnezeu la oameni , precum el inasusi o numeste atat de sugestiv : " venirea Lui , ca pe noi sa ne duca la Dumnezeu , au mai bine spus , sa ne readuca la Sine " , lepadand omul vechi in cel nou . Sunt sigur ca si acest cuvant al Sfantului Ierarh Grigorie Teologul , va fi adus in atentie cititorului pe thredurile dedicate Sarbatorii Nasterii Domnului .
Ma gandesc la perioada ce-o sa urmeze , cand industria de profil va profita din plin si va denatura aceasta sarbatoare in reclame , in zgomot si imagini din import . S-a Mai vorbit pe la Generalitati si nu numai , despre "pacatul" impodobirii brazilor , despre cantari straine noua , despre denaturarea voita a Sarbatorii Nasterii Domnului , si nu vreau aici sa zabovesc asupra acestor aspecte , dar reamintesc ca Sfantul Grigorie Teologul ne indeamna in scrierea la care am facut referire la inceput : " Sa nu impodobim cu cununi stalpii portilor , sa nu intindem jocuri , sa nu impodobim drumurile , sa nu desfatam ochii , nici auzul cu cantece , nici sa ne ametim de mirosurile cele femeiesti , nici sa ne desfranam gustul nostru . .. ." , in fine sa fim cu luare aminte la aceste cai usuoare , care duc la intrarea in pacat .
Frumos ne arata in scrierea lui , si ne indeamna cu tot sufletul sa primim impreuna cu el ( Sfantul Grigorie )" purtarea in pantece si nasterea Lui " , sa saltam de bucurie , daca nu" precum Ioan Botezatorul in pantece " , macar precum David cand " a asezat chivotul Legii la locul lui " .
Ne indeamna sa cinstim precum se cuvine micul Betleem , " caci el te duce pe tine omule , iarasi in rai ". Ne indeamna sa ne inchinam si " ieslei sfinte " , precum frumos o numeste, " prin care , nefind tu condus de ratiunea ta , ai fost hranit acum de Cuvantul ( de Logos ).
In viitoarele postari voi insista pe acest cuvant al Sfantului Ierarh Grigorie Teologul la Nasterea Mantuitorului Hristos , caci cuvantul sau este cu adevarat de folos noua mai ales in aceasta perioada , si constituie un adevarat balsam pentru suflet.
Post binecuvantat !

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Intamplator sau nu , mi-a cazut in mana o scriere a Sfantului Ierarh Grigorie Teologul , un text deosebit la Nasterea Mantuitorului Iisus Hristos , pe care n-am sa-l reproduc , ci am sa extrag cateva idei , cuvinte , indemnuri ale acestui Sfant Ierarh la Venirea lui Dumnezeu la oameni , precum el inasusi o numeste atat de sugestiv : " venirea Lui , ca pe noi sa ne duca la Dumnezeu , au mai bine spus , sa ne readuca la Sine " , lepadand omul vechi in cel nou . Sunt sigur ca si acest cuvant al Sfantului Ierarh Grigorie Teologul , va fi adus in atentie cititorului pe thredurile dedicate Sarbatorii Nasterii Domnului .
Ma gandesc la perioada ce-o sa urmeze , cand industria de profil va profita din plin si va denatura aceasta sarbatoare in reclame , in zgomot si imagini din import . S-a Mai vorbit pe la Generalitati si nu numai , despre "pacatul" impodobirii brazilor , despre cantari straine noua , despre denaturarea voita a Sarbatorii Nasterii Domnului , si nu vreau aici sa zabovesc asupra acestor aspecte , dar reamintesc ca Sfantul Grigorie Teologul ne indeamna in scrierea la care am facut referire la inceput : " Sa nu impodobim cu cununi stalpii portilor , sa nu intindem jocuri , sa nu impodobim drumurile , sa nu desfatam ochii , nici auzul cu cantece , nici sa ne ametim de mirosurile cele femeiesti , nici sa ne desfranam gustul nostru . .. ." , in fine sa fim cu luare aminte la aceste cai usuoare , care duc la intrarea in pacat .
Frumos ne arata in scrierea lui , si ne indeamna cu tot sufletul sa primim impreuna cu el ( Sfantul Grigorie )" purtarea in pantece si nasterea Lui " , sa saltam de bucurie , daca nu" precum Ioan Botezatorul in pantece " , macar precum David cand " a asezat chivotul Legii la locul lui " .
Ne indeamna sa cinstim precum se cuvine micul Betleem , " caci el te duce pe tine omule , iarasi in rai ". Ne indeamna sa ne inchinam si " ieslei sfinte " , precum frumos o numeste, " prin care , nefind tu condus de ratiunea ta , ai fost hranit acum de Cuvantul ( de Logos ).
In viitoarele postari voi insista pe acest cuvant al Sfantului Ierarh Grigorie Teologul la Nasterea Mantuitorului Hristos , caci cuvantul sau este cu adevarat de folos noua mai ales in aceasta perioada , si constituie un adevarat balsam pentru suflet.
Post binecuvantat !

"să cinsteşti precum se cuvine şi micul Betleem, căci el te duce pe tine, omule, iarăşi în rai; să te închini şi ieslei sfinte prin care, nefiind tu condus de raţiunea ta, ai fost hrănit acum de Cuvântul (de Logos). Cunoaşte-L acum şi tu pe Domnul, precum asinul cunoaşte pe stăpânul său, după cum zice Isaia proorocul (Isaia 1, 3). Şi fie că eşti dintre cei curaţi, care-I cinstesc Legea şi se apleacă cu luare-aminte asupra cuvântului şi sunt gata să se aducă jertfă, sau faci parte din aceia care erau odinioară necuraţi şi opriţi a mânca din cele ce erau jertfite şi făceau parte din cele ce erau ale neamurilor păgâne, aleargă şi tu astăzi cu steaua şi adu şi tu daruri Stăpânului a toate, împreună cu magii: aur, ca unui împărat, tămâie, ca unui Dumnezeu, şi smirnă, ca Unuia Care pentru tine va muri. Preamăreşte şi tu, împreună cu păstorii, laudă să aduci şi tu, împreună cu îngerii, şi saltă de bucurie împreună cu arhanghelii. Să fie o împreună-prăznuire a celor cereşti şi a celor pământeşti, căci astăzi cele din ceruri împreună cu noi se bucură şi prăznuiesc, iubitoare de oameni şi de Dumnezeu fiind acestea, după cum şi David zice (Ps. 23, 7-9), urcând împreună cu Hristos spre pătimirea Sa, şi întâmpinându-L, şi îndemnându-se între ele, ca să se deschidă porţile pentru a intra prin ele Hristos ca Biruitor al morţii şi Împărat al slavei.
Un singur lucru să urăşti din cele ce sunt relatate despre naşterea lui Hristos, şi anume omorârea pruncilor (Matei 2, 16) de către Irod, sau, mai bine spus, cinsteşte şi această jertfă ca una care se aduce lui Hristos, mai înainte de Jertfa cea nouă a Lui Însuşi pentru noi.
Iar dacă acum va fugi în Egipt, să fii şi tu împreună-înstrăinat cu El; căci dacă El este urmărit acolo, să fii şi tu împreună cu El prigonit; iar dacă în Egipt zăboveşte, cheamă-L pe El de acolo închinându-I-te; treci împreună cu El prin toate vârstele creşterii Lui, ca un ucenic credincios lui Hristos. Curăţeşte-te şi taie-te împrejur duhovniceşte, dă la o parte şi leapădă vălul pe care îl ai asupra ta de la zidire; învaţă şi tu apoi în templu, alungă şi tu, precum a făcut-o El, pe cei ce negustoresc casa lui Dumnezeu, lasă-i să te lovească cu pietre, dacă va trebui să treci şi prin aceasta; dar tu vei scăpa, o ştiu asta prea bine, şi vei trece printre ei aşa cum a trecut Dumnezeu. Şi aceasta deoarece Cuvântul (Logosul) nu Se lasă lovit cu pietre. Şi chiar dacă vei fi dus în faţa lui Irod, să nu-i dai nici răspuns, căci va fi respectată mai mult tăcerea ta decât multa vorbire a celorlalţi. Iar dacă te vor lovi cu biciul, să ceri să împlinească şi celelalte ale pedepsei. Să ai grijă să guşti şi tu fiere cu oţet; caută şi tu scuipări, lovituri şi pălmuiri, chiar cunună de spini, după asprimea vieţii celei cuvioase; îmbracă-te şi tu în hlamidă mohorâtă, primeşte băţul de trestie în dreapta şi bătaia de joc a celor care vor râde de tine şi vor nesocoti adevărul. Apoi, împreună răstigneşte-te cu El, fii gata să mori şi să te îngropi şi tu împreună cu El, pentru ca împreună cu El să înviezi şi tu, ca apoi împreună cu El să fii slăvit şi să împărăţeşti şi tu cu El. Şi aşa, văzându-L pe El, atât cât ne e cu putinţă a-L vedea, să-L cinstim pe Cel în Treime închinat şi slăvit, şi Care, fie să ni Se arate şi nouă, celor ţinuţi încă de legăturile acestui trup, în Hristos Iisus, Domnul nostru, Căruia fie slava în veci. Amin!"

[leonte]

În prealabil postat de iustin10

Frumoasa intrare :)

"De nu te linistesti cu inima, linisteste-te macar cu limba."

Doamne apara si pazeste! Sper sa nu intelega cineva ca ma impotrivesc cuv.Isaac Sirul, de invatatura caruia ma simt foarte apropiat, dintr-un motiv pe care va rog sa mi-l ingaduiti a-l sti numai eu.

Eu am gasit ca imi este cu neputinta sa-mi stapanesc vreun madular, cat timp sunt tulburat la minte. Si este cu neputinta a-mi pastra mintea limede, cat timp inima mea este plina de iures, sau pofta de vreun fel. Inima si mintea sunt un tot unitar, un fel de Yin-Yang, ambele fiind organe de o maxima importanta pentru trup, ambele fiind locas al fortei sufltesti. Cand una e murdara si cealalta se murdareste in scurt timp. Iar cand cele doua sunt murdarite si inclinate spre rau, geaba caut sa-mi imfranez pantecele, sau ochiul sau mana, sau limba. Nu voi face decat sa ma gasesc intr-un conflict interior de un chin teribil, asemeni unui posedat.

[leonte]

Mi-am amintit de un pustnic din Athos si cred ca se potriveste a-l mentiona aici.

Prima data cand am dat de el i-am spus "blagosloviti" iar el mi-a raspuns ceva in genul:

"Binecuvantat te-a facut Dumnezeu de cand a suflat duh in tine. Ce binecuvantare sa-ti dau eu, un biet trup insufletit ca si tine?"
Eu i-am replicat ca asa se zice, cand intalnesti un preot sau un monah.
"Mai sincer erai daca imi ziceai hai noroc! decat sa te formalizezi ca la directorul tau! Acuma, tu sa nu rastalmacesti ceea ce-ti spun si sa ta apuci sa-i inveti pe crestini sa zica hai noroc!"

alta data mi-a zis asa:

"De vezi ceva bun la mine sa faci si tu si sa spui si altora, dar sa nu mi le atribui mie ci bunavointei lui Dmunezeu, caci eu nu sunt altceva decat un vas al Olarului. De noi tine sa alegem daca ne facem vase de cinste sau vase de neciste."

Dar ceea ce m-a cutremurat cel mai mult este urmatorul eveniment:
Ma dusesem la locul unde il gaseam de obicei, dar nu era. M-am asezat pe o piatra gandind sa astept pana ma plictisesc si apoi sa plec. Dupa vreo 2 ore, sau asa ceva, apare si dansul gafaind.
"A! Tu erai?! Nu stiam la ce ma zoreste duhul sa ma intorc la bordei. Eram plecat in treaba mea cand mi-a intrat un gand in minte. <Vezi ca ai uitat focul aprins! Du-te de graba ca arde tot!> In zadar m-am chinuit sa alung gandul si grija pentru cele desarte, gandul era tot mai puternic.
De fapt tu erai cel ce ardea in focul deznadajduirii. Sa nu mai vii pe la mine ca eu sunt om ca si tine! Numai Hristos te poate invata sa afli ceea ce cauti!"

Dupa o vreme am mai trecut pe acolo asa, intr-o doara, desi stiam ca mi-a spus sa nu mai merg. Dar nu l-am gasit.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de leonte

Iar cand cele doua sunt murdarite si inclinate spre rau, geaba caut sa-mi imfranez pantecele, sau ochiul sau mana, sau limba.

Degeaba?.... Si cum ramane cu noi, in acest caz?
Ce e de facut?
Ce mai poate face omul care isi vede necuratia din inima si din minte? Cade in deznadejde? Asteapta pasiv un ajutor?......:)

Uite, dimpotriva, din experienta am sesizat ca pot face unele lucruri care ma ajuta nespus:
a) niscaiva scrutare de sine si certare, cu oarecare fermitate, asa cum certi un copil neascultator, fara insa a da cu parul (nu de alta, dar are o putere nebanuita, te pune iute la pamant!)
b) ceva lacrimi amare, de cainta, uneori mai multe, cu harul Domnului
c) recapitularea lucrurilor de capatai; aici ajuta un cuvant duhovnicesc, Scriptura (mare luminare, mangaiere si alinare aduc psalmii, apoi Solomon si desigur Evanghelia, apoi Epistolele)
d) niscaiva rugaciune, fie si in timpul lucrului sau in pauze
e) spovedanie
f) post aspru, fie si o zi, doua.

Apoi toate revin la normal,simtind insa ca, traversind caderea/ispita, sufletul a primit o intarire anume si o invatatura din aceasta cercare.

Insa, odata, nimic din toate astea nu au fost de folos.
Eram cu totul descurajat, cu totul prins intr-o lume de plumb si desarta.
Si Domnul mi-a dat, cred, gandul si puterea sa imi iau picioarele la spinare si am ajuns la Sfanta Liturghie, la un parinte care imi arata multa dragoste si pricepere duhovniceasca.
Cand am intrat in bisericuta eram un om pierdut, un om sfarsit. Cand am iesit, dupa slujba si predica zguduitoare, eram un om trezit din morti.
Afara era primavara! Pentru ca izbucnise primavara in sufletul meu. Lumea era din nou frumoasa si buna!...
Si viata a pornit sa curga mai departe, cu toate ale ei...

Slava lui Dumnezeu pentru toate!