Pacatul si Iertarea

[Marinescu]

Prin examenul de constiinta (cercetarea cugetului).



De unde stiu ca constiinta nu ma inseala?
Am citit undeva ca Legea celor zece porunci ne descopera daca am pacatuit sau nu. Mi se pare ca undeva in Sfanta Scriptura, in Romani capitolul 7 cu versetul 7. E ca o oglinda care imi arata cat de curata e inima mea. Ce parere aveti de asta?
Si atunci, stau si ma gandesc : fac examen de constiinta dar bazandu-ma pe oglinda celor zece porunci. Caci altfel ma pot insela.

[Noiembrie]

Cred ca neiertarea este un PACAT in sine...Cine zice ca iarta dar nu uita, pacatuieste iarasi...Iar daca nu ierti, inseamna ca nu iubesti...Si daca nu iubesti nu ai pe Domnul cu tine...Deci iar pacatuiesti....Fiecare trebuie sa ierte, sa se ierte si atunci Dumnezeu va ierta si El...iar pacatul va pieri.

[Marius22]

Unde exista greseala si pacat, exista si premisele iertarii, ale impacarii, altfel spus, ale biruintei iubirii. Noi ne-am obisnuit ca un pacat sa dea nastere doar la dezbinare, la alte pacate etc. Mantuitorul ne arata ca desi suntem supusi greselii, desi nu exista om fara de pacat, totusi, cerand si oferind iertare, putem fi izbaviti de povara raului.

Nu cunoastem ce mare dar face Dumnezeu omului sub chipul iertarii... A ierta este prin excelenta un act dumnezeiesc. Dar Dumnezeu ne cheama pe toti la asemanarea cu Sine, ca iertand sa ne aratam dumnezei dupa har. De aceea ne si indeamna Domnul sa iertam de "saptezeci de ori cate sapte", ca sa cunoastem ca fara experienta iertarii nu se poate pune inceput mantuirii sufletului nostru.