Evolutionismul-religia care pregateste venirea antihristului!

În prealabil postat de iuliu46

Daca exista Dumnezeu putem explica orice. Dar asa cum ati prezentat dumneavoastra lucrurile se pare ca teoria evolutiei se explica prin ea insasi.
Intrebare : Daca eu citesc sa spunem despre un stup de albine fosilizat de acum 100 de milioane de ani, desi se crede ca florile au aparut acum 80 de milioane de ani. Iar oamenii de stiinta care discuta despre asta au urmatoarele opinii:
Primul : Descoperirea schimba lucrurile fundamental si probabil evolutia s-a desfasurat invers decat credeam noi.
Al doilea: Este exact ceea ce ne-am asteptat sa descoperim.
Dupa care citesc o poveste despre copaci si apoi aparitia florilor care intra in competitie cu pomii pentru atragerea albinelor.
Ce ar trebui sa fac/cred ? Sa astept sa cada oamenii de stiinta de acord ? Si dupa ce cad de acord, exista vreun motiv sa cred ca ei chiar imi spun adevarul ? O sa gasiti povesti de astea la tot pasul, "poate " si "probabil " sunt cuvinte foarte utilizate. De ce trebuie sa le transform eu in "sigur " ?
De ce daca vad un documentar despre un cuc de exemplu trebuie sa-mi imaginez eu cum toti cucii au murit in afara de unul care a gresit cuibul ? Si ala a transmis mai departe puiului informatia ca trebuie sa puna oul in cuib strain.
Sau toti iepurii au murit in afara uneia care si-a rupt blana de pe piept si a facut un cuib pentru pui. Dupa care puii au capatat si ei instinctul asta. E mult mai firesc ceea ce vorbesc Sfintii Parinti, despre priceperea fireasca pe care Dumnezeu a sadit-o in fiecare animal.

I.
1. Exemplul cu pasarea numita cuc este ales prost: cucul nu cuibareste; el isi lasa ouale in cuib strain. Pasărea nu clocește; femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai MICI. De ce nu-si pune ouale in cuibul unor corbi sau ciori sau pescarusi sau...al altor pasari mai mari?

Cred ca e indeobste cunoscut ca stiinta are multe mijloace de investigare, unul fiind si observatia. Observarea atenta a unor culturi de microorganisme, l-a determinat pe Alexander Fleming sa descopere Penicilina.

2. Si nu trebuie sa va imaginati foarte multe despre viata pasarilor sau a vietuitoarelor, in general. Trebuie doar sa cititi despre ele sau, daca vi se pare interesant si util, sa le observati.

3. NU. N-au murit toti iepurii: au murit doar aceia care nu s-au putut adapta la conditiile de mediu, sau n-au putut lupta cu indivizii mai puternici etc. [Asa ne invata si Genetica: manifestarea genotipului (zestrei ereditare) in functie de conditiile de mediu, duce la crearea de fenotipuri noi.]

Si daca tot vorbiti despre iepuri e bine sa stiti:

<<Termenul de iepure desemnează o serie de specii de mamifere cu urechi lungi din familia Leporidae, ordinul Lagomorpha. Acestea se clasifică în 2 categorii: iepure de câmp și iepure de casă. Din punct de vedere genetic cele două specii sunt complet diferite și nu se pot înmulți între ei. Iepurele european (Oryctolagus cuniculus) este la originea multor rase de iepuri de casă, crescuți în prezent în lumea întreagă.>>
http://ro.wikipedia.org/wiki/Iepure

- Cand a fost colonizata Australia, omul s-a gandit ca n-ar strica sa aduca si iepuri: se inmultesc repede (gestatia la iepuri dureaza in general 29-32 de zile, cu o medie de 30-31 de zile; iar prolificitatea este foarte mare: 8-10 pui/fatare). Dar oamenii nu s-au gandit ca in Australia nu exista dusmanii naturali ai iepurelui, care sa controleze inmultirea acestuia. Iepurii s-au inmultit excesiv, au afectat puternic mediul natural si au distrus suprafete mari de culturi agricole. Si acum, in zilele noastre, in Australia, iepurele este o problema.

<<Iepurele gigantic a trait in urma cu 3 milioane de ani
Un iepure cu adevarat gigantic, care nici nu putea sari din pricina gabaritului sau, a trait in urma cu 3 pana la 5 milioane de ani. Datorita staturii sale impunatoare, iepurele Nuralagus rex nici nu avea dusmani naturali.

Ramasitele unui astfel de specimen au fost descoperite pe insula spaniola Minorca, relateaza Live Science.

Se presupune ca "regele iepurilor", dupa cum a fost el supranumit, avea o greutate de 12 kilograme, de 6 ori mai mare decat iepurii care traiesc in prezent in Europa.

O cauza a gabaritului sau depasit ar putea fi faptul ca si aceasta insula, Minorca, a urmat regula altor insule, unde animalele mari tind sa devina mai mici, din cauza lipsei de resurse, iar cele mici sa devina din ce in ce mai mari, datorita lipsei dusmanilor naturali.

Insa gretatea la care N. rex a ajuns l-a costat mobilitatea, el nemaiputand sari. Se crede ca iepurele din aceasta specie nu avea nici vazul si nici auzul prea ascutite, deteriorarea functiilor sale fiind cauzata tot de lipsa dusmanilor naturali.

In plus, se pare ca nici urechile sale nu erau lungi, dupa cum subliniaza cercetatorul Mary Dawson, in Journal of Vertebrate Paleontology. >>
http://www.ziare.com/articole/iepuri

- Pisicile salbaticite din Australia, de ordinul milioanelor; tot din nestiinta omului care a colonizat pisica; inmultirea necontrolata de dusmanii naturali, a dus la o alta mare problema ecologica a Australiei.

[iuliu46]

În prealabil postat de Nastya

I.
1. Exemplul cu pasarea numita cuc este ales prost: cucul nu cuibareste; el isi lasa ouale in cuib strain. Pasărea nu clocește; femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai MICI. De ce nu-si pune ouale in cuibul unor corbi sau ciori sau pescarusi sau...al altor pasari mai mari?

Pai si eu ce am spus ? Am spus ca undeva in vechime un stramos al cucului si-a depus oul intr-un cuib strain si printr-un miracol a transmis informatia asta si generatiei viitoare iar toti ceilalti stramosi ai cucilor au murit.

Stiu ca iepurii sunt o mare problema in Australia, am vazut si eu la tv.Si totusi intrebarea ramane.Cum dobandeste un iepure un asemenea instinct. Banuiesc ca nu toti s-au gandit in acelasi timp sa-si smulga blana de pe piept.Nici macar nu-mi pot imagina ce l-ar fi putut face pe un iepure sa faca acest lucru, dar sunt convins ca evolutionistii pot explica orice.Important este cate din explicatii sunt adevarate si cate sunt doar imaginare.

1. Am fost o mare admiratoare a lui Darwin si i-am citit cartile. Si cred in contiunare ca este om de stiinta si ca prin cartile sale omenirea a gasit raspuns la multe din intrebarile pe care si le-a pus de-a lungul timpului.
Nu am fost si nu sunt de acord cu Eugeniá. Si nu cred ca la asta s-a gandit Darwin. Nu sunt de acord cu niciun fel de razboi (nu exista razboi drept). Nu cred in extremism sub nicio forma de manifestare(deci nici in extremismul religios).

Mi-au placut dintotdeauna geografia si biologia(anatomia si mai ales, fiziologia pentru ca iti descopera perfectiunea corpului omenesc: care „e facut de un mare mester” spune Parintele Arsenie Papacioc); si cartile care au ca subiect: calatoriile omului in lume, marile descoperiri geografice; asa am calatorit cu mintea peste tot in lume; am trait intr-un timp cand era o mare bucurie sa citesti; si carti au fost dintotdeauna in biblioteci; nu aparuse internetul care, in cel mai fericit caz, poate sa fie o sursa de informare (daca mergi din site in site si ajungi poate la postarea initiala: nemodificata) dar nu cred ca poate sa fie o sursa de cunoastere.

2. Cand am invatat sa cred in Dumnezeu, i-am dat stiintei ce este al stiintei si l-am lasat pe Darwin pe un alt raft al bibliotecii din sufeltul meu, respectandu-l in continuare pentru adevarurile pe care le-a descoperit.

Cand am invatat sa vorbesc cu Dumnezeu (cum spune Parintele Rafail Noica) am inteles ca lumea in care traim este lumea creata de Dumnezeu, dar modificata de pacatul originar al lui Adam (si al Evei) si atunci si legile sunt altfel. Cred ca acestea sunt legile pe care le cauta omul si le-a descoperit, partial si prin Darwin.

Intr-o lume perfecta creata de Dumnezeu (asa cum era lumea inainte de pacatul originar) caprioara n-ar fi ucisa de lup, ca lupul sa traiasca; nici puiul de vultur (mai putintel la trupusor si mai putin rapid in miscari) n-ar fi murit, in favoarea dezvoltarii puiului celui mai puternic.
In lumea creata de Dumnezeu, nu putea sa existe: invidie, ură, viol, incest, mânie, război, bomba atomica, bogatie/saracie, crima, foame/foamete, moarte, (deci nici moarte cerebrala declarata astfel ca sa putem sa hacuim mortii IN LEGALITATE) etc.

Cand am invatat despre Iubirea de Dumnezeu si Iubirea lui Dumnezeu, am inteles ca Iubirea este vesnica; Iubirea ne deosebeste pe noi crestinii (daca suntem crestini) de toate celelate neamuri. Si atunci, n-ai cum sa clevetesti, sa urasti, sa crezi ca tie ti se cuvine mai mult decat celuilalt, sa crezi ca esti mai bun sau mai destept sau mai indreptatit decat aproapele care - ne place sau nu ne place - este orice om, pentru ca toti oamenii au fost creati de Dumnezeu, si Dumnezeu nu este partinitor.

<<Iar Petru, deschizându-şi gura, a zis: „Cu adevărat cunosc că Domnul nu este părtinitor, ci, în orice neam, celui ce se teme de El şi face dreptate, bineplăcut îi este
cuvântul pe care El l-a trimis fiilor lui Israel, binevestind pacea prin Iisus Hristos. – Acesta este Domn al tuturor –. >>(Fapte 10, 34-36)

<<Şi dacă-L chemaţi ca pe un Tată pe Cel ce cu nepărtinire judecă după lucrarea fiecăruia, trăiţi-vă întru frică zilele vremelniciei voastre (f),>> (1Petru 1,17)
f) Zilele vremelniciei: viaţa de pe pământ văzută ca un exil.
(Sfanta Scriptura, Biblia, Versiunea ANANIA)
http://www.dervent.ro/biblia.php


In lumea creata de Dumnezeu nu poate sa fie vorba de eutanasie, fie ea chiar si asistata, pentru ca avem porunca: Sa nu ucizi! (Iesirea 20,13)

<<Şi l-a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; bărbat şi femeie i-a făcut.>> Facerea 1, 27

<<Cel ce va vărsa sânge de om, de către om îi va fi sângele vărsat, căci după chipul lui Dumnezeu l-a făcut Dumnezeu pe om (c). >>Facerea 9,6
c) Viaţa Îi aparţine lui Dumnezeu, căci El i-a dat-o fiecăruia. A atenta la viaţa omului înseamnă a atenta la însuşi chipul lui Dumnezeu.>>
(Sfanta Scriptura, Biblia, Versiunea ANANIA)
http://www.dervent.ro/biblia.php

Lumea in care traim, lumea transformata de om dupa pacatele sale si prin pacatul adaugat si de mine si de dumneavoastra si de toti oamenii de la Izgonirea lui Adam din Rai si pana la sfarsitul Lumii; Lumea in care traim care a cuprins in pacat si plantele si animalele si apele si muntii si tot; Lumea in care traim, lumea asta – modificata – prin pacatul originar si pacatele noastre are alte legi si atunci are si stiinta potrivita acestora.

E absurd sa-ti explici Creatia lui Dumnezeu cu argumente din stiinta si invers.
Oameni buni, cum sa ni-L explicam pe Dumnezeu? Cu ce? Cu mintea noastra? Pai, unde mai e smerenia? Pe Dumnezeu trebuie sa-L iubim, adica sa-I respectam poruncile.....

Bine ar fi sa credem de-adevarat ca Dumnezeu a facut Lumea in 6 zile si ca in a VII-a S-a odihnit. Fara sa vrem sa dovedim asta. Fara sa vrem sa vedem asta.
Si sa lasam stiinta cu ale ei.
In felul acesta stiinta este cu ale ei, iar omul are credinta in Dumnezeu si in puterea Lui deplina asupra tuturor celor vazute si nevazute pe care El Insusi le-a creat. Noi doar le-am transformat prin pacat. Si sa nu uitam!!

Tot ceea ce se intampla in lumea asta, in care traim, este vointa omului, Dumnezeu doar ne ingaduie actiunile pentru ca nu ne considera robi. Si pentru ca, mantuirea este o posibilitate, o optiune a noastra, a celor pacatosi, nu este o garantie, nu este o obligatie. DUMNEZEU NE DA MANTUIREA dar nu ne obliga sa ne mantuim. Alegerea ne apartine. Pentru ca suntem liberi.

Sa nu confundam Intelepciunea lui Dumnezeu cu Intelepciunea acestei lumi.


<<Înţelepciunea a cârmuit lumea încă de la început.
<<Ea l-a ocrotit pe tatăl lumii (a),
pe el, cel plămădit întâi, cel ce singur a fost zidit;
ea l-a scos din propriul lui păcat
şi i-a dat putere să stăpânească totul.>>(Sol 10,1-2)

a) „Tatăl lumii“: e vorba de Adam, numit astfel pentru că el a fost începutul speciei umane. De aici, în capitolele următoare: Înţelepciunea şi Dumnezeu în istorie. Sunt evocate evenimente care pot fi reperate prin sistemul referenţial (trimiteri).>>

<<El dintru început l-a făcut pe om şi l-a lăsat în mâinile sfatului său.>>(a)(Sir 15,14)
a) I-a dăruit libertatea de a se sfătui cu sine însuşi, adică libertatea de a alege (idee ilustrată în următoarele trei versete).

<<Foc şi apă ţi-a pus dinainte:
unde vei vrea, acolo-ţi vei întinde mâna
Dacă vrei, Îi vei păzi poruncile şi cu credincioşie vei săvârşi ceea ce-I place. În faţa oamenilor sunt viaţa şi moartea:
fiecăruia i se va da ceea ce-i place.

Căci mare e înţelepciunea Domnului;
tare e El întru putere, şi pe toate le vede
Ochii Săi sunt peste cei ce se tem de El, El cunoaşte toate lucrările omului.
Nimănui nu i-a poruncit să fie nelegiuit şi nimănui nu i-a dat împuternicirea de a păcătui.(b)>>
(Sir 15,14-20)
b) Libertatea, da; nu însă şi autorizaţia. >>
(Sfanta Scriptura, Biblia, Versiunea ANANIA)
http://www.dervent.ro/biblia.php

Dumnezeu ne spune ca va pierde Intelepciunea acestei lumi:

<<Că scris este: Pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor şi deşteptăciunea celor deştepţi o voi ascunde. Unde este înţeleptul? unde este cărturarul? unde este întrebătorul acestui veac? Oare n'a arătat Dumnezeu drept nebună înţelepciunea lumii acesteia? Că de vreme ce prin înţelepciune lumea nu L-a cunoscut pe Dumnezeu întru'nţelepciunea lui Dumnezeu, atunci, pe cei ce cred a binevoit Dumnezeu să-i mântuiască prin nebunia propovăduirii. >>(1Corinteni, 19-21)

<<În vremea aceea, luând Iisus cuvântul, a zis: „Mulţumescu-Ţi Ţie, Doamne al cerului şi al pământului, că ai ascuns acestea de cei înţelepţi şi pricepuţi şi le-ai descoperit pruncilor.>>(Matei 11,25)
<<şi toată trufia care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu, şi tot gândul îl robim spre supunerea faţă de Hristos,>>(2Cor,10,5)

(Sfanta Scriptura, Biblia, Versiunea ANANIA)
http://www.dervent.ro/biblia.php


Dumnezeu ne arata ca important este sa credem, fara dovezi. Un credincios n-are nevoie de dovezi si nici de semne, pentru ca este scris:

<<Că eu nu mă ruşinez de Evanghelia lui Hristos; pentru că ea este putere a lui Dumnezeu spre mântuire tot celui ce crede, întâi iudeului şi de asemenea elinului. Căci în ea dreptatea lui Dumnezeu se descoperă din credinţă spre credinţă, aşa cum este scris: IAR DREPTUL DIN CREDINŢĂ VA TRĂI. Căci mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer peste toată fărădelegea şi nedreptatea oamenilor care ţin adevărul în robia nedreptăţii. Pentru că ceea ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu este arătat întru ei; căci Dumnezeu le-a arătat-o: Încă de la facerea lumii, cele nevăzute ale Lui – adică veşnica Sa putere şi dumnezeirea – prin cugetare se văd din făpturi; aşa că ei n'au cuvânt de apărare (o), căci deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, nu ca pe Dumnezeu L-au slăvit şi nici nu I-au mulţumit, ci'n cugetările lor s'au rătăcit şi inima lor cea neînţelegătoare s'a întunecat. (Romani 1, 16-22)>>
o) De vreme ce inteligenţa umană Îl poate percepe pe Dumnezeu din creaţia Sa, omul nu poate pretinde că n'a avut posibilitatea de a-L cunoaşte şi recunoaşte.
(Sfanta Scriptura, Biblia, Versiunea ANANIA)
http://www.dervent.ro/biblia.php


Lumea in care traim, este Lumea in care STAPANUL este Dumnezeu si ne ingaduie sa traim asa cum ne-am asezat, conform cu dorintele noastre satisfacute de libertatea care ne face si raspunzatori nu numai beneficiari, dar stapanitorul acestei lumi, create de noi prin pacat este satana. De aici.......

<<Şi pe acestea vi le-am spus acum, mai înainte ca ele să fie, pentru ca să credeţi atunci când vor fi. Multe nu voi mai grăi cu voi, căci vine stăpânitorul acestei lumi; şi el întru Mine n'are nimic e, ci pentru ca să cunoască lumea că Eu Îl iubesc pe Tatăl şi că Eu fac aşa cum Tatăl Mi-a poruncit... Sculaţi-vă, să mergem de aici! >>(Ioan 14, 29-31)
{e) Pentru „stăpânitorul acestei lumi“ vezi nota de la In 12, 31. Satana nu are nimic în comun cu Hristos şi nici o putere asupră-I, dar Iisus îi acceptă biruinţa temporară ca preţ al iubirii şi ascultării Sale faţă de Tatăl (vezi versetul următor).}

<<Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul lumii acesteia (h) va fi aruncat afară.>>(Ioan12,31)
{h) = Satana, a cărui domnie se va prăbuşi prin moartea şi învierea lui Hristos}.


<<Iar când va veni Mângâietorul, pe Care Eu vi-L voi trimite de la Tatăl, Duhul Adevărului, Cel ce din Tatăl purcede a, Acela va mărturisi despre Mine
Dar şi voi mărturisiţi, pentru că de la'nceput sunteţi cu Mine.>> (Ioan 15, 26-27)

{a) Purcederea (de la latinescul procedo) este mişcarea prin care Duhul Sfânt izvorăşte din
Tatăl şi Se odihneşte în Fiul, într'o permanentă comuniune treimică. Sfântul Duh este şi „Duhul Adevărului“, pentru că prin el şi prin lucrarea Sa în lume cunoaştem adevărul total despre Dumnezeu. Text fundamental pentru elaborarea şi formularea articolului 8 din Simbolul Credinţei.}

(Sfanta Scriptura, Biblia, Versiunea ANANIA)
http://www.dervent.ro/biblia.php