Invidia

[cristiboss56]

Adică , cei mulţi sunt răi şi noi cei buni , conform proverbului citat de tine. Ciudată atitudine ortodoxa ! Invidie şi fanatism 100%.

[dobrin7m]

În prealabil postat de cristiboss56

Adică , cei mulţi sunt răi şi noi cei buni , conform proverbului citat de tine. Ciudată atitudine ortodoxa ! Invidie şi fanatism 100%.

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=402

Sustin dreapta socoteala , buna masura in toate , bunul simt , cumpatarea , sau poate daca le sustin devin peste noapte catolic ?
Nu sustin nici o papalitate , ci raman un ortodox convins , dar de aici in a lovi in toti si in toate de dragul ortodoxiei e cale tare lunga !
Maine , poimaine , in timpul Sfintei Liturghii , vom auzi decat strigate si acuze : " ba ecumenistule , taci din gura si iesi afara " , sau " parinte da-l afara pe ala ca e eretic , nu e de-al nostru " . . . !
Iti dai seama , sa nu mai auzi nimic din Sfanta slujba , decat strigate , hula si ura ! Atitudinea asta este deja maladiva si extrem de periculoasa .
Masura , masura in toate draga Mihaela , caci rad curcile de noi altfel !
Vrei sa strig : Jos papalitatea si ereticii ! Da ?
Bine : jos , totul jos , numai noi cat mai sus !
E bine asa ?

Pana una alta, din cumpatare, lovim in toti si in toate (care nu imi impartasesc ideile desigur) de dragul ecumenismului.
Pana sa auzim in timpul Sfintei Liturghii strigate si acuze cu ba ecumenistule, las ca auzim strigatele de ura ale ecumenistilor impotriva fratilor octodocsi: ba fanaticule, ba invidiosule , ce esti invidios pe catolici? Si asta din spirit ecumenist si din dragoste de seaman ce izvoraste din virtutile de iubire ecumenista.

Ai dreptate atitudinea asta este deja maladiva si extrem de periculoasa. Acu nu stiu daca rad curcile insa catolicii si celelalte culte rad de se prapadesc. Iaca si-au facut treaba: au atatat ortodocsii unii impotriva altora. Ce sa-i faci daca avem prea multa dreapta socoteala, buna masura in toate, bunul simt si suntem plini de virtuti.

[cristiboss56]

În prealabil postat de dobrin7m

Pana una alta. . .

Biserica nu are decat un singur raspuns: "Ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis."(Ioan 17, 21) Unitatea intregii omeniri, sfasiata astazi, este vointa lui Dumnezeu: "…fiind in Hristos Iisus, voi care alta data erati departe, v-ati apropiat prin sangele lui Hristos … uniti intr-un singur trup, prin cruce, omorand prin ea vrajmasia. Si, venind, a binevestit pace voua celor de departe si pace celor de aproape."(Ef. 2, 14-17) In iconomia divina Duhul Sfant a umplut inima omului de dorinta de libertate si unitate si a deschis Bisericii noi posibilitati de comuniune. Dialogul interreligios si miscarea ecumenica se inscriu in aceasta directie.

[cristiboss56]

În prealabil postat de dobrin7m

Acu nu stiu daca rad curcile insa catolicii si celelalte culte rad de se prapadesc. Iaca si-au facut treaba: au atatat ortodocsii unii impotriva altora. Ce sa-i faci daca avem prea multa dreapta socoteala, buna masura in toate, bunul simt si suntem plini de virtuti.

„Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar” (Ioan 17, 19). Nu forme de unitate trebuie, de fapt, căutate, ci cai de a-L redescoperi pe Hristos cel adevarat. Nu unitatea trebuie cautata, ci Hristos. Iar daca-L cauti pe Hristos n-ai sa descoperi la El vaicareala ta si obsesia celor ce-L hulesc si rad de El , ci dinpotriva iubirea Lui a fost in egala masura pentru toti .
Atat ai inteles din ortodoxie , sa fi obsedata zi si noapte de catolici , de ce zic ei despre noi ?
Cate obsesii a avut Hristos despre hulitorii Lui ?
Ce atitudine a avut El ?
De unde ai acumulat atata ura ascunsa sub masca falsei smerenii si a unei iubiri falsificate de vrajmasul nevazut ?
Hai sa-l imitam pe Hristos , Mihaela si sa rostim tare amandoi de o suta de ori pe seara :
"Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar” (Ioan 17, 19)
Ca intr un final :
"Ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis."(Ioan 17, 21)

[dobrin7m]

În prealabil postat de cristiboss56

„Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar” (Ioan 17, 19). Nu forme de unitate trebuie, de fapt, căutate, ci cai de a-L redescoperi pe Hristos cel adevarat. Nu unitatea trebuie cautata, ci Hristos. Iar daca-L cauti pe Hristos n-ai sa descoperi la El vaicareala ta si obsesia celor ce-L hulesc si rad de El , ci dinpotriva iubirea Lui a fost in egala masura pentru toti .
Atat ai inteles din ortodoxie , sa fi obsedata zi si noapte de catolici , de ce zic ei despre noi ?
Cate obsesii a avut Hristos despre hulitorii Lui ?
Ce atitudine a avut El ?
De unde ai acumulat atata ura ascunsa sub masca falsei smerenii si a unei iubiri falsificate de vrajmasul nevazut ?
Hai sa-l imitam pe Hristos , Mihaela si sa rostim tare amandoi de o suta de ori pe seara :
"Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar” (Ioan 17, 19)
Ca intr un final :
"Ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis."(Ioan 17, 21)

Cristi cand ai spus ca rad curcile de noi, te referai la pasarile din gradina?
Daca nu te refereai la pasarile din gradina inseamna ca ai spus si tu acelasi lucru ca si mine. ca rad niscaiva oameni de noi. obsesia ta cine este atunci? ortodocsii, fratii tai care nu vor nici cum sa fie ecumenisti ca tine? sau curcile din gradina? Crezi ca jucandu-te cu cuvintele arati ca ai mai putina ura decat altii?

Cine se ridica se coboara si cine se coboara se ridica.

Iata ce transmite mesajul tau: tu Mihaela esti plina de ura, fanatism si invidie. Iar eu Cristian sunt iubitor, bun crestin, cu bun simt si educat. Prin urmare m-ai coborat pe mine ca sa te ridici pe tine.

Bine Cristian, eu sunt rea, fanatica, invidioasa si cum vrei tu sa crezi. Nu va spun eu mereu ca sunt o pacatoasa? iar tu esti bun, drept, iubitor, cu bun simt si bineinteles smerit. Sunt cateva zile bune de cand te-am rugat sa te rogi pentru mine, doar acum ti-ai amintit, ca sa incununezi coborarea mea prin ridicarea ta.

Insa nadejde la Dumnezeu ca El Bunul ne aseaza pe fiecare unde se cuvine sa fie.

Omul pacatos cand se uita in jur la semenii sai nu vede decat cat e el de bun , de smerit si de iubitor fata de semenii sai care sunt rai, plini de ura, egoisti, invidiosi si vicleni.
Omul drept cand se uita in jur la semenii sai ii vede pe toti mai curati, mai buni si mai drepti fata de el insusi care se vede cel mai mare dintre pacatosi.

Eu Cristi nu urasc pe nimeni, nu am urat nici pe cel care mi-a furat masina, nici pe cel care a vrut sa ma omoare (Slava Domnului ca am viata) nici pe cei care mi-au facut atata rau in viata asta, pe nimeni nu urasc. Daca nu urasc pe cei care mi-au facut mie rau, cu atat mai putin pe cei care nu mi-au facut nimic. Eu urasc pacatele mele pe care recunosc ca le am. Nu spun ca tine ca sunt buna si iubitoare, nu, ci spun ca sunt o pacatoasa. Asadar voi toti aici sunteti mai buni, mai drepti, mai iubitori, mai curati iar eu sunt ultimul om printre ultimii oameni. Ultimul pacatos, asta sunt eu.

reinoiesc rugamintea: sa te rogi si pentru mine cand poti.

În prealabil postat de cristiboss56

"Pentru ei Eu Ma sfintesc pe Mine Insumi, ca si ei sa fie sfintiti intru adevar” (Ioan 17, 19)
Ca intr un final :
"Ca toti sa fie una, dupa cum Tu, Parinte, intru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in noi sa fie una, ca lumea sa creada ca Tu M-ai trimis."(Ioan 17, 21)

14.Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume.
15.Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean.
16.Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume.
17.Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul.
18.Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume.
19.Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Ioan 17
20.Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, 21.Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.
Cristian, poti sa-mi spui pentru cine se roaga aici Domnul?

[cristiboss56]

În prealabil postat de Miha-anca

14.Eu le-am dat cuvântul Tău, şi lumea i-a urât, pentru că nu sunt din lume, precum Eu nu sunt din lume.
15.Nu Mă rog ca să-i iei din lume, ci ca să-i păzeşti pe ei de cel viclean.
16.Ei nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume.
17.Sfinţeşte-i pe ei întru adevărul Tău; cuvântul Tău este adevărul.
18.Precum M-ai trimis pe Mine în lume, şi Eu i-am trimis pe ei în lume.
19.Pentru ei Eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi, ca şi ei să fie sfinţiţi întru adevăr. Ioan 17
20.Dar nu numai pentru aceştia Mă rog, ci şi pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, 21.Ca toţi să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine şi Eu întru Tine, aşa şi aceştia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.
Cristian, poti sa-mi spui pentru cine se roaga aici Domnul?

Pentru toţi care L-au cunoscut şi pentru toţi care-L vor cunoaşte prin cuvântul lor !

[Parascheva16]

„Până la sfârşitul acestui veac nu vor lipsi de pe pământ aleşii lui Dumnezeu, dar nu vor lipsi nici slugile satanei. Dar în vremurile din urmă, cei care într-adevăr Îl vor sluji pe Dumnezeu cu credinţă, o vor face reuşind să se ascundă de oameni, în mijlocul cărora nu se vor mai lucra semne şi minuni dumnezeieştica în ziua de azi., Acei aleşi ai vremurilor din urmă îşi vor lucra mântuirea dinmijlocul lumii şi ascunşi de ea, în smerenie, iar în Împărăţia Cerurilor eivor fi mai mari decât Părinţii făcători de minuni din vechime. Căci în acele timpurinimeni nu va mai lucra semne minunate în faţa ochilor oamenilor, care să încălzească inimile lor de focul dumnezeiesc şi să-i îndemne pe caleaanevoioasă a mântuirii. Mulţi dintre oameni, stăpâniţi fiind de duhulnecurat al neştiinţei vor cădea în prăpastie, rătăcind pe calea cea largă pecare mulţi merg".
Profeţia Sf. Nifon de Constanţiana, din insula Cipru
[...]
Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi ne spun limpede că duhul vremurilor de peurmă nu va fi unul de "renaştere spirituală" şi de "revărsare a Sfântului Duh", cidimpotrivă. Că vom avea de-a face cu o apostazie aproape generalizată, având formeatât de subtile, încât până şi cei aleşi vor fi în pericol să fie înşelaţi. Că dreaptacredinţă creştină aproape va dispărea de pe faţa pământului, cum citim în SfântaEvanghelie: Dar Fiul Omului când va veni, va găsi oare credinţă pe pământ? (Luca18,8). Satan este cel care va fi dezlegat în vremurile din urmă (Apoc. 20,3), în scopulcelei mai mari şi mai de pe urmă revărsări a răului pe pământ.

"Mişcarea harismatică", produs al unei lumi lipsite de Taine şi de har, al unei lumice însetează după "semn", fără să fie în stare "să deosebească duhurile" prin carese fac aceste semne, este ea însăşi un "semn" al lumii apostaziate în care trăim. Câtdespre mişcarea ecumenică, ea rămâne în continuare o mişcare a "intenţiilor" şi a"faptelor bune", ce emană dintr-un umanitarism anemic şi lipsit de substanţă. Ce seva întâmpla, însă, atunci când lui i se va alătura o mişcare care să aibă cuadevărat "putere"?

Când mişcărea ecumenică va fi cu adevărat însoţită de tot felul de puteri şi desemne şi de minuni mincinoase(II Tes. 2,9), atunci va mai fi cineva capabil să i seopună? Căci"mişcarea harismatică", la ora actuală, devine salvarea unui ecumenism împotmolit, în scopul de a-l împinge spre ţelul final. Iar acest ţel, adică "refundamentarea Bisericii lui Hristos", după cum am văzut, nu este unul denatură "creştină". Aceasta este doar o fază în atingerea adevăratului scop, care este cu mult mai larg: instaurarea unei "unităţi spirituale" a tuturor religiilor pe pământ, care să înglobeze întreaga omenire.

Fragment extras din cartea Pr.Serafim Rose, pe care o recomand:
Ortodoxia si Religia Viitorului de Ieromonah Serafim Rose

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de Parascheva16

„Până la sfârşitul acestui veac nu vor lipsi de pe pământ aleşii lui Dumnezeu, dar nu vor lipsi nici slugile satanei. Dar în vremurile din urmă, cei care într-adevăr Îl vor sluji pe Dumnezeu cu credinţă, o vor face reuşind să se ascundă de oameni, în mijlocul cărora nu se vor mai lucra semne şi minuni dumnezeieşti ca în ziua de azi., Acei aleşi ai vremurilor din urmă îşi vor lucra mântuirea din mijlocul lumii şi ascunşi de ea, în smerenie, iar în Împărăţia Cerurilor ei vor fi mai mari decât Părinţii făcători de minuni din vechime. Căci în acele timpuri nimeni nu va mai lucra semne minunate în faţa ochilor oamenilor, care să încălzească inimile lor de focul dumnezeiesc şi să-i îndemne pe calea anevoioasă a mântuirii. Mulţi dintre oameni, stăpâniţi fiind de duhul necurat al neştiinţei, vor cădea în prăpastie, rătăcind pe calea cea largă pecare mulţi merg".
Profeţia Sf. Nifon de Constanţiana, din insula Cipru [...]

Doamne, oare de cate ori ar trebui sa citim acest pasaj ca sa ne patrunda in adancul sufletului, sa-l putem intelege, sa-l putem accepta, sa-l putem trai... Ce ne lipseste oare, pentru ca aceste vorbe atat de simple, sa poate deveni rod desavarsit in inimile noastre imbolnavite de patimi si pacate? Vom putea spune noi, in ceasul de pe urma: "Doamne, de ce nu ne-aI spus noua, Cuvantul de Folos?"

În prealabil postat de Parascheva16

Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi ne spun limpede că duhul vremurilor de pe urmă nu va fi unul de "renaştere spirituală" şi de "revărsare a Sfântului Duh", ci dimpotrivă. Că vom avea de-a face cu o apostazie aproape generalizată, având forme atât de subtile, încât până şi cei aleşi vor fi în pericol să fie înşelaţi. Că dreapta credinţă creştină aproape va dispărea de pe faţa pământului, cum citim în SfântaEvanghelie: Dar Fiul Omului când va veni, va găsi oare credinţă pe pământ? (Luca18,8). Satan este cel care va fi dezlegat în vremurile din urmă (Apoc. 20,3), în scopul celei mai mari şi mai de pe urmă revărsări a răului pe pământ.

Acest avertisment al inselarii, despre care auzim la orice pas, ar trebui sa devina o obsesie lucida si binecuvantata a fiecaruia dintre noi. Cum sa scapam de ea? Care sunt "armele" cu care s-o intampinam si cu care sa ne aparam? Dac-am sti ce inseamna cu adevarat mandria, ne-am ingrozi de cat de lipsiti de aparare suntem in acest "razboi"... Daca am descoperi smerenia si am cauta-o mai mult decat ne dorim ca altii sa se smereasca, ce "avantaj" am avea asupra "inamicului", care nu ne mai poate atinge, fiindca Insusi Mantuitorul Hristos, ne-ar fi pavaza de nepatruns... Daca am dobandi "gloantele", "grenadele" si chiar "bombele" pentru "lovitura de gratie", pe care le aflam in rugaciunea curata, mersul regulat la sfintele liturghii, spovedaniile dese si sfanta Impartasanie, nu sunt oare acestea "cele necesare" mantuirii despre care ne vorbea Sf. Nifon?
Cand spunem ca "cei alesi vor fi in pericol sa fie inselati", unde ar trebui sa ne gandim, oare? La orbirea din mandrie? La compromisul fata de confortul material si linistea aparenta pe care inconstient o cerem lui Dumnezeu pentru copii nostri, ca si cum ei ar trebui sa le aiba pe toate "de-a gata"!... Din ce colt al intunericului va veni inselarea si cum s-o recunoastem noi, atat de adananciti in slabiciuni si compromisuri cotidiene?...

În prealabil postat de Parascheva16

"Mişcarea harismatică", produs al unei lumi lipsite de Taine şi de har, al unei lumi ce însetează după "semn", fără să fie în stare "să deosebească duhurile" prin care se fac aceste semne, este ea însăşi un "semn" al lumii apostaziate în care trăim. Cât despre mişcarea ecumenică, ea rămâne în continuare o mişcare a "intenţiilor" şi a "faptelor bune", ce emană dintr-un umanitarism anemic şi lipsit de substanţă. Ce se va întâmpla, însă, atunci când lui i se va alătura o mişcare care să aibă cu adevărat "putere"?

Ce se va intampla?... Suntem oare pe deplin constienti de acest pericol? Suntem oare pregatiti sa ne aparam in fata unui razboi cu atat de multe necunoscute, despre care nici macar nu banuim? Unde gresim? Unde lasam "inselarea" sa ne bantuie si sa ne loveasca in cele mai strategice puncte ale fiintei noastre? Doamne, ai mila de noi, ca suntem pacatosi, dar VEREM sa ne indreptam, nicidecum sa facem voia celui rau!

În prealabil postat de Parascheva16

Când mişcărea ecumenică va fi cu adevărat însoţită de tot felul de puteri şi de semne şi de minuni mincinoase(II Tes. 2,9), atunci va mai fi cineva capabil să i se opună? Căci "mişcarea harismatică", la ora actuală, devine salvarea unui ecumenism împotmolit, în scopul de a-l împinge spre ţelul final. Iar acest ţel, adică "refundamentarea Bisericii lui Hristos", după cum am văzut, nu este unul de natură "creştină". Aceasta este doar o fază în atingerea adevăratului scop, care este cu mult mai larg: instaurarea unei "unităţi spirituale" a tuturor religiilor pe pământ, care să înglobeze întreaga omenire.

Iata un alt mare pericol care ne pandeste si desi noi ne pretindem constienti si spunem ca cel putin in aceasta inselare nu vom cadea, de fapt nu avem nici cel mai mic habar despre ce se ascunde dincolo de aparente. "Inselarea" nu intra in viata noastra cu buna stiinta decat din ignoranta. Altfel, fiecare dintre noi devine "inselat" prin viclenie, descoperind mult mai tarziu lucruri pe care la o anumita vreme nu le patrunsese suficient, dar s-a lasat dus de miraj... Care sa fie mirajul, din moment ce constientizam pericolul?...

Fragment extras din cartea Pr.Serafim Rose, pe care o recomand:
Ortodoxia si Religia Viitorului de Ieromonah Serafim Rose

Multumim, Parascheva, pentru recomandarea ta atat de mult folositoare. Dumnezeu sa-ti lumineze viata si pasii spre mantuire!