In legatura cu avortul

[dobrin7m]

Ma iertati.

[DragosP]

Nu am de ce să te iert.

[ToaderValentin]

Mulțumesc frumos pentru răspunsuri.

[Camy93]

Dobrin7m, nu vreau sa te descurajez, dar oxigenarea redusa a creierului la nastere poate duce mai tarziu in viata la un mic retard. E imposibil de spus cand copilul inca e mic, dar de multe ori acest lucru lasa urme grave incepand cu adolescenta. Asa i s-a intamplat fratelui prietenei mele. Acum are 34 de ani dar are o minte de 8. Si din pacate nu iti poti da seama decat tarziu. Sper sa nu fie, Doamne fereste, cazul micutului tau si iti multumim ca ai impartit povestioara cu noi, e de-a dreptul o minune! Sper ca micutul si-a revenit complet si e jucaus si indragit de toata lumea! Domnul sa va aiba in paza!

On topic: Multe fete/femei spun ca ar face avort, si eu in anii mei de adolescenta eram pro avort (desi nu am facut niciodata pentru ca inca nu am avut parte de niciun fel de sarcina), dar asta pentru ca nu ma puneam in fata faptului. Daca as ramane insarcinata, sunt 100% sigura ca inimioara nu m-ar lasa sa-i fac ceva rau puiutului meu. Si daca ar fi neasteptat, mami si tati mereu il vor astepta cu bratele deschise. Un copilas e o minune de la Dumnezeu, simplul fapt ca doi oameni se unesc si se intampla aceasta minune ma lasa fara cuvinte! Cat de binecuvantata e o noua viata! :) Ar trebui sa ai inima impietrita sa ai curajul sa faci asa ceva...

[dobrin7m]

În prealabil postat de Camy93

Dobrin7m, nu vreau sa te descurajez, dar oxigenarea redusa a creierului la nastere poate duce mai tarziu in viata la un mic retard. E imposibil de spus cand copilul inca e mic, dar de multe ori acest lucru lasa urme grave incepand cu adolescenta. Asa i s-a intamplat fratelui prietenei mele. Acum are 34 de ani dar are o minte de 8. Si din pacate nu iti poti da seama decat tarziu. Sper sa nu fie, Doamne fereste, cazul micutului tau si iti multumim ca ai impartit povestioara cu noi, e de-a dreptul o minune! Sper ca micutul si-a revenit complet si e jucaus si indragit de toata lumea! Domnul sa va aiba in paza!

On topic: Multe fete/femei spun ca ar face avort, si eu in anii mei de adolescenta eram pro avort (desi nu am facut niciodata pentru ca inca nu am avut parte de niciun fel de sarcina), dar asta pentru ca nu ma puneam in fata faptului. Daca as ramane insarcinata, sunt 100% sigura ca inimioara nu m-ar lasa sa-i fac ceva rau puiutului meu. Si daca ar fi neasteptat, mami si tati mereu il vor astepta cu bratele deschise. Un copilas e o minune de la Dumnezeu, simplul fapt ca doi oameni se unesc si se intampla aceasta minune ma lasa fara cuvinte! Cat de binecuvantata e o noua viata! :) Ar trebui sa ai inima impietrita sa ai curajul sa faci asa ceva...

Micutul meu nu mai e micut. A crescut. Si s-a dezvoltat normal. Slava lui Dumnezeu.

[Camy93]

Intr-adevar, slava Lui! Ma bucur asa de tare ca e bine si ca nu ai renuntat la lupta. Te admir pentru vointa si credinta ta! Spun acestea pentru ca pentru un moment m-am pus in locul dvs. si... m-am facut ghem si m-am blocat.

[dobrin7m]

În prealabil postat de Camy93

Intr-adevar, slava Lui! Ma bucur asa de tare ca e bine si ca nu ai renuntat la lupta. Te admir pentru vointa si credinta ta! Spun acestea pentru ca pentru un moment m-am pus in locul dvs. si... m-am facut ghem si m-am blocat.

Sincer nu prea ai ce admira. In momentele grele Dumnezeu iti da taria si puterea sa mergi. Si ceea ce este mai paradoxal este ca atunci cand l-am adus pe lume nu eram credincioasa de astazi. Dar atunci , indemnul medicului m-a facut sa inteleg ca el nu mai poate face nimic. Si atunci de spaima m-am agatat de Dumnezeu. Nici nu stiam cum sa ma rog si cum sa cer. Am spus doar cum am simtit in acel moment stiind ca doar El mai putea face ceva. Pe vremea aceea nu mergeam la biserica, de spovedanie nici nu are rost sa spun. Eu pe la 18 ani am fost atee, apoi am urmat un traseu sinuos, am cercetat hinduismul, budismul, orice altceva.

Intoarcerea mea s-a petrecut incoace in ultimii ani, dupa vreo 25 de ani de ani de suferinte si pacate. deci nu ai ce admira, te asigur. Am evitat sa povestesc aceasta parte din viata mea, pentru ca nu vreau sa fiu inteleasa gresit.

Ceea ce am vazut la mine in toata aceea perioada este ca desi bravam ca nu cred in Dumnezeu, si sustineam teorii desarte, in momentele dramatice ale vietii, de viata si moarte, gandul , mintea si sufletul s-au agatat de Dumnezeu si de fiecare data El s-a milostivit.

Asadar parerea mea este ca ateii in adancul sufletului lor sunt totusi credinciosi lui Dumnezeu si multi dintre acestia doar braveaza din dorinta de a fii mai altfel, sa para altceva de ce sunt. Am ajuns la concluzia ca oamenii, cand se afla in situatii de viata si moarte se intorc la Dumnezeu , insa multi dupa aceea uita din nou si mai mult se afunda.

Si revenind la subiectul acestui topic, eu pacatoasa care in tinerete a facut avort, am primit mila lui Dumnezeu cand am nascut baiatul. Acum ma lupt cum stiu, sa fac fetele si femeile sa inteleaga ca avortul este cel mai mare pacat ce poate fi savarsit. este piatra de moara care va atarna de gat toata viata si ii veti simti greutatea doar in clipa in care va veti intoarce cu adevarat la Dumnezeu. pana atunci pare inexistent pacatul, iti zici, ce mare lucru, ca sunt multe femei care fac, insa din clipa cand constientizezi acest pacat iti vine sa te ingropi singura in tarana.

[Camy93]

În prealabil postat de dobrin7m

Ceea ce am vazut la mine in toata aceea perioada este ca desi bravam ca nu cred in Dumnezeu, si sustineam teorii desarte, in momentele dramatice ale vietii, de viata si moarte, gandul , mintea si sufletul s-au agatat de Dumnezeu si de fiecare data El s-a milostivit.

Asadar parerea mea este ca ateii in adancul sufletului lor sunt totusi credinciosi lui Dumnezeu si multi dintre acestia doar braveaza din dorinta de a fii mai altfel, sa para altceva de ce sunt. Am ajuns la concluzia ca oamenii, cand se afla in situatii de viata si moarte se intorc la Dumnezeu , insa multi dupa aceea uita din nou si mai mult se afunda.

Cat de multe adevar in aceste cuvinte... si eu stiu multi atei, dar cand dau de greu, oare al cui nume il pronunta? La cine gasesc scapare si alinare? Oare nu la Dumnezeu?

[kikyo_ea]

Presfintitul Ambrozie, episcopul Giurgiului ne-a povestit ca mama sfintiei sale a vrut sa il avorteze (nu a precizat motivul). Nu stim ce planuri are Dumnezeu cu pruncii pe care chipurile "nu ii dorim"... Si apropo de asta, niciodata sa nu incurajati pe cineva la avort pentru ca luati asupra voastra mare pacat...
Si eu cand eram insarcinata cu Nicolas mi s-a spus, ba ca nasc prematur, ba ca nu mai am lichid amniotic, ba ca nu o sa mai tina colul si... fel de fel... Si pana la urma am un copil sanatos, voios, voinic.
Tehnologia... e si ea subiectiva. Ne poate insela oricand!
Am vazut o icoana extraordinara in Israel, dar nu imi amintesc exact in ce biserica pentru ca am fost in foarte multe locuri... Era icoana Domnului Iisus tinand in mana un pui de om insangerat, pe care il plangea cu lacrimi amare... De cate ori aud cuvantul "avort" imi vine in minte acea imagine...