In legatura cu avortul

[dobrin7m]

În prealabil postat de Camy93

Intr-adevar, slava Lui! Ma bucur asa de tare ca e bine si ca nu ai renuntat la lupta. Te admir pentru vointa si credinta ta! Spun acestea pentru ca pentru un moment m-am pus in locul dvs. si... m-am facut ghem si m-am blocat.

Sincer nu prea ai ce admira. In momentele grele Dumnezeu iti da taria si puterea sa mergi. Si ceea ce este mai paradoxal este ca atunci cand l-am adus pe lume nu eram credincioasa de astazi. Dar atunci , indemnul medicului m-a facut sa inteleg ca el nu mai poate face nimic. Si atunci de spaima m-am agatat de Dumnezeu. Nici nu stiam cum sa ma rog si cum sa cer. Am spus doar cum am simtit in acel moment stiind ca doar El mai putea face ceva. Pe vremea aceea nu mergeam la biserica, de spovedanie nici nu are rost sa spun. Eu pe la 18 ani am fost atee, apoi am urmat un traseu sinuos, am cercetat hinduismul, budismul, orice altceva.

Intoarcerea mea s-a petrecut incoace in ultimii ani, dupa vreo 25 de ani de ani de suferinte si pacate. deci nu ai ce admira, te asigur. Am evitat sa povestesc aceasta parte din viata mea, pentru ca nu vreau sa fiu inteleasa gresit.

Ceea ce am vazut la mine in toata aceea perioada este ca desi bravam ca nu cred in Dumnezeu, si sustineam teorii desarte, in momentele dramatice ale vietii, de viata si moarte, gandul , mintea si sufletul s-au agatat de Dumnezeu si de fiecare data El s-a milostivit.

Asadar parerea mea este ca ateii in adancul sufletului lor sunt totusi credinciosi lui Dumnezeu si multi dintre acestia doar braveaza din dorinta de a fii mai altfel, sa para altceva de ce sunt. Am ajuns la concluzia ca oamenii, cand se afla in situatii de viata si moarte se intorc la Dumnezeu , insa multi dupa aceea uita din nou si mai mult se afunda.

Si revenind la subiectul acestui topic, eu pacatoasa care in tinerete a facut avort, am primit mila lui Dumnezeu cand am nascut baiatul. Acum ma lupt cum stiu, sa fac fetele si femeile sa inteleaga ca avortul este cel mai mare pacat ce poate fi savarsit. este piatra de moara care va atarna de gat toata viata si ii veti simti greutatea doar in clipa in care va veti intoarce cu adevarat la Dumnezeu. pana atunci pare inexistent pacatul, iti zici, ce mare lucru, ca sunt multe femei care fac, insa din clipa cand constientizezi acest pacat iti vine sa te ingropi singura in tarana.

[Camy93]

În prealabil postat de dobrin7m

Ceea ce am vazut la mine in toata aceea perioada este ca desi bravam ca nu cred in Dumnezeu, si sustineam teorii desarte, in momentele dramatice ale vietii, de viata si moarte, gandul , mintea si sufletul s-au agatat de Dumnezeu si de fiecare data El s-a milostivit.

Asadar parerea mea este ca ateii in adancul sufletului lor sunt totusi credinciosi lui Dumnezeu si multi dintre acestia doar braveaza din dorinta de a fii mai altfel, sa para altceva de ce sunt. Am ajuns la concluzia ca oamenii, cand se afla in situatii de viata si moarte se intorc la Dumnezeu , insa multi dupa aceea uita din nou si mai mult se afunda.

Cat de multe adevar in aceste cuvinte... si eu stiu multi atei, dar cand dau de greu, oare al cui nume il pronunta? La cine gasesc scapare si alinare? Oare nu la Dumnezeu?

[cezar_ioan]

De multe ori m-am gândit când începe omul să poată fi numit om: din clipa când a apărut celula-ou? din clipa când s-a născut?
Şi dacă se naşte la 6 luni şi supravieţuieşte, totuşi, îl vom numi pe acel făt cu numele om? Şi de ce mai degrabă nu îl ucidem, întrucât şi-a permis să experimenteze o aşa anomalie încât să se nască într-o aşezare apropiată mai degrabă, dacă e să ne luăm pripiţi după aparenţele momentului, de iepure decât de om?
Iar dacă numim om fiinţa care iese din pântecele mamei, cum numim ceea ce era înlăuntru cu un minut sau cu o oră sau cu 9 luni înainte să iasă?

Omul e un ansamblu de celule. Toate provin, prin diviziune şi diferenţieri ulterioare, din celula-ou (zigot).
Dacă ansamblul de 100 miliarde de celule provenite succesiv din zigot e numit om şi se cheamă omucidere când omorâm un astfel de ansamblu, oare cum se cheamă uciderea unui ansamblu de doar 99 miliarde de celule provenite din zigot? Dar uciderea unui ansamblu de 100000 de celule provenite din zigot? Dar uciderea unui ansamblu de două celule provenite din zigot? Dar uciderea primei celule, a celulei-ou?


Cândva am încercat să conving o femeie că viaţa omului începe în clipa apariţiei zigotului şi continuă, trecînd prin multe stadii succesive ale omenescului, până în clipa morţii.
O viaţă de om e pur şi simplu arcul suspendat între două clipe....

Cu totul arbitrar îmi pare să aplicăm convenţii mintale conform cărora un om are dreptul să trăiască doar de la un moment anume al situării sale pe continuumul vieţii.

Dacă ţii în mână o sfoară de, să zicem, un metru şi tai din ea cu foarfeca: se schimbă natura ei de sfoară în funcţie de locul unde tai? Nu tot sfoară tai?

Când avortezi un om, suprimându-i cursul vieţii, un om aflat pe un punct al continuumului vieţii sale numit, să zicem, 2 luni, nu tot crimă de om se numeşte? Dar dacă omori un bătrân decrepit, adică acelaşi om dar la un alt moment pe continuumul vieţii sale, nu tot crimă de om se numeşte?

Statutul de fiinţă umană depinde de teoriile noastre despre om SAU, mai degrabă, teoriile noastre ar trebui să ţină cont de reperul absolut numit statutul nostru de fiinţe umane?

Cine a mai pomenit ca un om aflat pe continuumul vieţii sale la vârsta, să zicem, de 25 ani, să fie omorât (prin sfârtecare cu foarfeca chirurgicală sau prin alte procedee moderne) doar pentru motivul că ar putea să ducă o viaţă foarte grea în urma unei deficienţe care s-ar putea manifesta cam ca sindromul Down sau ca oricare altă maladie genetică?

Uciderea unui om rămâne, orice justificări i s-ar da, om-ucidere.
Adică întreruperea abuzivă a continuumului, hărăzit de Dumnezeu, dintre o clipă şi o altă clipă... De viaţă.

[Parascheva16]

In Anglia s-a nascut un copil prematur la 3 luni si a supravietuit. Cred ca a fost prima data cand s-a intamplat asta. A fost pus in incubator si s-a dezvoltat normal. S-au salvat copii si la 4 luni jumate, la 5 luni, la 6 luni. Faptul ca acesti copii se nasc prematur si cresc si se dezolvta normal pentru mine este inca un motiv in plus sa sustin ca avortul este ucidere de om.

(cum gandesc feministele: http://www.salon.com/2013/01/23/so_w...ion_ends_life/)