Este crestineste sa iei chirie?

[Yasmina]

În prealabil postat de Annyta

Cât timp îl primim în casă pe cel sărac? O zi, o săptămână, un an, toată viaţa? ("Un anotimp, un an, un timp"...?)

Părerea mea, păcătoasă de altfel, este că o perioadă prea lungă de astfel de într-ajutorare devine agasantă. Cel ajutat ar trebui şi el, între timp, să se pună pe picioare şi să găsească o soluţie... Desigur, nu luăm pielea de pe om cu cruzime, dar nici noi nu putem trăi întreţinând la nesfârşit pe cineva... Sfinţii care şi-au împărţit averea, au făcut-o o dată şi apoi s-au retras la mănăstire sau în pustie. Sau au trăit foarte modest... Câţi dintre noi putem face asta în zilele noastre? Concret, ca să-mi duc viaţa cu serviciul aferent, am nevoie de un anumit confort. Dacă renunţ la confort/ la serviciu, nu mai am cu ce să ajut (după inima mea - în limite mai strâmte). Deci despre ce vorbim?
Să ne rugăm să ne îmblânzească Dumnezeu şi să ne scoată în cale oameni care ne ajută la nevoie, sau/ şi care nu profită de noi cu orice ocazie. Să ne curăţească mintea şi inima ca să putem judeca drept.

Annyta si eu mi-am pus intrebarile acestea.
Din nefericire,mi-a fost dat sa cunosc persoane apropiate mie care nu s-au ridicat niciodata din starea saracacioasa,pt ca nu au cu ce(cum se zice).Nu au vointa,nu isi doresc nimic de ele insasi,probabil ca in adancul persoanei lor se privesc ca nevolnice sau intotdeauna ii gasesc vinovati pe altii,niciodata nu recunosc ca sunt perfect vinovate pt starea in care se afla ci se plang pe unde apuca ca au ajuns acolo din cauza ca altii nu s-au ingrijit de ele.
Ba chiar si-au facut o anumita onorabilitate din statutul de cersetor fals.

Sunt atat de ocupate sa-si planga zilnic de mila,incat nu vad cat de aproape este iesirea din problema,pt ca au o anumita dependenta de vulnerabilitatea lor.

Iar oamenii astia se intind pe generatii intregi.
Stii care este senzatia?Ca ai de carat bolovani grei in spate,ani intregi-adica atatia ani cat traiesc pe acest pamant.Si este teribil de greu

Iar sansa acestor cazuri, sunt tocmai oamenii pragmatici,calculati care chibzuiesc sa aiba si pt ei cat si pt altii.

Milostenia se va intinde cat elasticul dar se va rupe sub oarece greutate.


Revenind la discutia si intrebarile tale,eu as fi tentata sa spun ca milostenia se distribuie sub forma temporara si nu a unei alocatii pe viata.