O marturisire tulburatoare

<<Oastea Domnului este cunoscuta in Biserica Ortodoxa Romana ca fiind o asociatie religioasa controversata. Unii oameni ai Bisericii (ierarhi, preoti, laici) o accepta, fac parte din ea si o sustin, in timp ce altii sunt rezervati in privinta ei. Oastea Domnului a aparut ca o miscare de emancipare a vietii religioase a ortodocsilor romani, in spirit traditionalist, axata pe coordonarea activitatii crestinilor practicanti (apostolat laic si voluntariat duhovnicesc).

Activitatea misioana a Oastei Domului a inregistrat atat aspecte pozitive, cat si complicate controverse si ispite, asupra carora s-au aplecat, cu rabdare si jertfelnicie, atat slujitorii Bisericii, cat si credinciosii Oastei Domnului.

Atata vreme cat este controlata de Biserica, miscarea in sine are un rol benefic: ajuta ierarhia in munca pastoral-misionara. Nu putem putem trece insa cu vederea nici faptul ca, acolo unde autoritatea bisericeasca a lipsit, s-au inregistrat cazuri de desprindere a Ostasilor de la Ortodoxie sau trecerea lor la anumite culte. Cultele neoprotestante care activau in Romania in perioada interbelica si-au intetit propaganda, incercand sa prezinte Oastea Domnului ca fiind o incercare de reforma de tip protestant in sanul Bisericii Ortodoxe Romane, pe de-o parte, si sa-i ademeneasca pe Ostasi sa treaca la ele, pe de alta parte.

De asemenea, multi dintre cei care au aderat la Oastea Domnului au facut-o intr-un spirit protestant. De aici si atitudinea rezervata a unor oameni ai Bisericii fata de Oastea Domnului, ce le apare mai degraba ca un amestec de Ortodoxie si sectarism. Potrivit lor, chiar si in zilele noastre, adunarile Oastei Domnului inca mai prezinta o influenta vadita in spirit neoprotestant, fapt remarcat mai ales in cantecele, rugaciunile si predicile lor.>>
http://www.crestinortodox.ro/religie...ui-125463.html

<<Oastea Domnului este o mișcarea din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care a luat ființă în anul 1923, la inițiativa Preotului Iosif Trifa.

După definiția pe care i-a dat-o Părintele Iosif Trifa, Oastea Domnului este „Aflarea și
vestirea lui Iisus Hristos cel răstignit”.

După 1948 mișcarea a fost trecută de regimul comunist în ilegalitate, iar în 1990 „Oastea Domnului” a fost reabilitată de Statul Român și de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe.
În zilele noastre, Oastea Domnului are sediul administrativ la Sibiu, unde dispune de Editură, Librărie și tipografie proprie. Aici se tipărește, cu binecuvîntarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, săptămînalul „Iisus Biruitorul” având ca supliment revista pentru tineri „Timotheos”.

Oastea Domnului este condusă de un Sfat Frățesc Operativ din care fac parte aproximativ 30 de membri, reprezentanți ai zonelor.
Oastea Domnului este prezentă aproape pe tot teritorul României dar și dincolo de granițele ei. Activitatea Oastei Domnului are ca bază așa numitul „voluntariat al laicilor”, chiar dacă din mișcare fac parte și numeroși clerici.

Întîlnirile membrilor Oastei Domnului au loc în biserici, case parohiale sau particulare, după Slujbele Bisericii. Programul acestor întîlniri frățești, cuprinde: rugăciuni, cântări, poezii religioase, cuvinte de învățătură și de mărturisire duhovnicească, cateheze și activități pentru copii și tineri. De asemeni, zonal sau regional, Oastea Domnului dezvoltă o bogată activitate socială în penitenciare, așezăminte sociale și umanitare.
Pr. Ioan Bria, reputat profesor și teolog ortodox, cunoscând și apreciind activitatea Oastei Domnului, a ilustrat plastic adunările Oastei Domnului cu conceptul: „Liturghia de după Liturghie”.

"Oastea Domnului este un copil al Bisericii. S-a născut și trăiește sub aripa Bisericii. Oastea Domnului nu e ceva mai mult decât Ortodoxia, ci e o familie restrânsă, o comuniune de frățietate evanghelică cu gândul precis de a trăi mai intens învățăturile Bibliei și ale Bisericii.
Ne trudim doar să ieșim din comunul vieții, să creștem în Domnul, pentru mântuirea sufletelor noastre. Oastea Domnului nu are nici o pretenție dogmatică sau canonică. N-avem nimic de adăugat canoanelor. Oastea nici nu a vrut și nici nu vrea să facă reguli peste sau în contra Bisericii. Dar Oastea Domnului vrea să trăiască, cu toata ființa, regulile existente ale Bisericii..." - fragment din Moțiunea din 12 septembrie 1937 (cu valoare de testament și hotărîre în legătură cu poziția și rolul Oastei Domnului în Biserica Ortodoxă).>>
http://ro.wikipedia.org/wiki/Oastea_Domnului