Aceleasi realitati pot fi privite din perspective diferite - indemn la deschidere in

[dobrin7m]

"Nevointele duhovnicesti ale ascetilor sunt noile lupte duhovnicesti ale duhului. Il conduc pe om intru totul spre viata iubitoare de intelepciune, spre indumnezeire. Drumul monahismului este drumul curatirii si intoarcerii la Dumnezeu. Ortodoxia a dat semnificatia sfinteniei nu numai ascetilor, ci intregii lumi crestine.

Prin aceasta semnificatie a inaltat obiceiurile societatii. Vedem acest lucru indeosebi in perceptia sociala. Elementul de baza al Ortodoxiei este iubirea de oameni luata in cel mai profund sens al ei. Nu numai ca milostenie ci in general, ca afectiune. Ocrotirea sociala este descoperita in ultimele decenii. Dar a luat nastere la Ierusalim, dupa Invierea Mantuitorului. Acolo s-au facut primele cantine, in care au slujit primii 7 diaconi, dupa cum apare in Faptele Apostolilor. Apostolul Neamurilor, Pavel, a fost totodata si primul lucrator social.Odata cu propovaduirea Evangheliei, a infaptuit si cheta dragostei,numita in multe feluri. Lucratori sociali au fost si urmasii Apostolilor, Episcopii. Nu exista o sugrumare mai crunta a adevarului decat sa sustina cineva ca Parintii Bisericii s-au ocupat doar cu dogma si nimic altceva. In timpul sinoadelor, in Cezareea a aparut, dupa cum se stie, Vasiliada, sub calauzirea Sf Vasile cel Mare. In Constantinopol functionau cantine pentru 7 mii de saraci, iar in Alexandria s-au intemeiat primele maternitati. Nu numai episcopii ci si imparatii si chiar monahii participau la astfel de lucrari ale dragostei. Pentru toti acestia, Ortodoxia a fost in acelasi timp si dreapta lucrare." Par. Efrem Athonitul

Nimic mai dureros decat aceea de a fura conceptul de umanism din ortodoxie si al perverti pe o societate din ce in ce mai pacatoasa si apoi ca sa fie actul si mai tragic, sa il inoculam celorlalti multi, (aceia de care aminteati mai sus, aceia mai simpli), drept umanism si scut al iubirii.

Acum ca sa fiu critic pana la capat as remarca,lecturand capitolul VI din Faptele Apostolilor ca acele prime cantine au generat un conflict(foarte iudaic in esenta lui)intre evreii vorbitori de greaca si cei din Ierusalim,ultimii fiind acuzati ca favorizau,subiectiv si omeneste explicabil,pe vaduvele locale,in detrimentul vaduvelor din Diaspora sa spunem.Aveau si ei preferintele lor mai putin impartiale :) si tocmai acest conflict a generat decizia celor 12 de a se numi diaconi general acceptati si mai presus de afinitati subiective.Printre ei se remarca alegerea lui Nicolae,un prozelit din Antiohia,foarte interesant aspect.Toti cei alesi au nume grecesti ceea ce indica posibilitatea de a fi fost alesi din tabara celor ce se considerasera nedreptatiti la impartirea initiala,este posibil ca cei sapte(numele lor nefiind chiat caracteristice unor evrei palestinieni)sa fi fost chiar liderii celor din Diaspora,numirea lor calmand spiritele in relatia cu comunitatea iudeo-crestina locala,prin asiguratea egalitatii de tratament,aceasta este motivatia intregului episod.Atat alegerea lor cat si alegerea lui Matia nu erau practici noi,inaugurate atunci,ci se practicau in iudaism inca,se pare ,de pe vremea lui Iosua,cand ar fi existat o practica iudaica de formare de comitete alcatuite din barbati alesi si recunoscuti pt sarcini punctuale.Suntem,inca,intr-un context impregnat de iudaism,fie el local sau cu provenienta din Diaspora.

Parintele Efrem banuiesc,poate gresit,ca nu este un mare admirator al unor detalii din cultura evreiasca a primului secol :)

[dobrin7m]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Acum ca sa fiu critic pana la capat as remarca,lecturand capitolul VI din Faptele Apostolilor ca acele prime cantine au generat un conflict(foarte iudaic in esenta lui)intre evreii vorbitori de greaca si cei din Ierusalim,ultimii fiind acuzati ca favorizau,subiectiv si omeneste explicabil,pe vaduvele locale,in detrimentul vaduvelor din Diaspora sa spunem.Aveau si ei preferintele lor mai putin impartiale :) si tocmai acest conflict a generat decizia celor 12 de a se numi diaconi general acceptati si mai presus de afinitati subiective.Printre ei se remarca alegerea lui Nicolae,un prozelit din Antiohia,foarte interesant aspect.Toti cei alesi au nume grecesti ceea ce indica posibilitatea de a fi fost alesi din tabara celor ce se considerasera nedreptatiti la impartirea initiala,este posibil ca cei sapte(numele lor nefiind chiat caracteristice unor evrei palestinieni)sa fi fost chiar liderii celor din Diaspora,numirea lor calmand spiritele in relatia cu comunitatea iudeo-crestina locala,prin asiguratea egalitatii de tratament,aceasta este motivatia intregului episod.Atat alegerea lor cat si alegerea lui Matia nu erau practici noi,inaugurate atunci,ci se practicau in iudaism inca,se pare ,de pe vremea lui Iosua,cand ar fi existat o practica iudaica de formare de comitete alcatuite din barbati alesi si recunoscuti pt sarcini punctuale.Suntem,inca,intr-un context impregnat de iudaism,fie el local sau cu provenienta din Diaspora.

Parintele Efrem banuiesc,poate gresit,ca nu este un mare admirator al unor detalii din cultura evreiasca a primului secol :)

Asta nu arata decat ca suntem oameni, cu fire omeneasca, insa chemati spre desavarsire.

Nu mai zic doamna Dobrin,cum reusiti dvs cu o vorba frumoasa si inteleapta sa calmati furtuna criticii din mine care se ridica :) Va doresc,cu drag si respect,o seara minunata si cat mai multe postari frumoase.

[dobrin7m]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Nu mai zic doamna Dobrin,cum reusiti dvs cu o vorba frumoasa si inteleapta sa calmati furtuna criticii din mine care se ridica :) Va doresc,cu drag si respect,o seara minunata si cat mai multe postari frumoase.

Ne calmam unii pe altii si aceasta este minunat. Dumnezeu sa va ajute si la toata lumea mangaiere de la Dumnezeu.