Cum ne influenteaza casnicia esecul profesional?

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Da, asa e, cam aveti dreptate; imi cer scuze daca am scapat si pe aici vreo injuratura, cam am obiceiul asta. E drept ca uneori am nevoie sa apelez la dragostea si mila lui Dumnezeu, asa cum avem nevoie si de mila/dragostea parintilor, dar asta nu ne ajuta prea mult in viata, pe de o parte, si pe de alta, asa cum dragostea parintelui pt copil e de obicei mai mare ca ea a copilului pt parinte, probabil la fel nici dragostea omului pt Dumnezeu nu poate fi niciodata egala cu cea a lui Dumnezeu pt om....

Foarte neinspirata comparatia, lucrurile stand mai degraba invers.

Relatia cu Dumnzeu pt multi dintre noi e ca si cum te-ai duce sa vizitezi, acasa sau la cimitir, un bunic batran, care iti aminteste de vremurile demult apuse ale copilariei si inocentei tale, dar care nu se vor mai intoarce vreodata, dar te alimentezi cu energie si mergi mai departe cu viata ta deviata de la adevar, condusa de alte principii...desigur stiu ca nu asa ar trebui, asa ne spune si biserica, ca Dumnezeu tb sa fie omniprezent in viata noastra, in tot ce facem sa ne calauzeasca, insa in ceea ce facem noi, pe drumul pe care am apucat-o cei mai multi - al coruptei, al minciunii, al materialismului, etc - El nu prea cred ca are vreun motiv sa intervina; iar pentru multi dintre noi, e prea tarziu acum, unii poate au deja copii, sa-si schimbe orientarea si sa se intoarca in caile Domnului;
[/quote]

Nu e niciodata prea tarziu. Nici pe patul de moarte.
Pe de alta parte, daca tot amani si te hranesti cu minciuni, nu se va intampla nici macar atunci.

desigur se intalnesc si multi ipocriti care toata saptamana fac evaziune fiscala si duminica merg la biserica, dar nu se roaga sa li se ierte, ci sa le sporeasca Dumnezeu castigurile; ba chiar am auzit ca si marii mafioti sunt in relatii bune cu biserica si probabil de Craciun si Pasti se spovedesc si se impartasesc, doneaza bani pt constructia de biserici si le iarta Dumnezeu toate pacatele; insa oamenii cinstiti dar care nu au o cultura in acest sens, mai saraci cu duhul, raman cu impresia ca Dumnezeu ajuta pe ipocriti si pe lingai si ca nu e de partea dreptatii ci s-a corupt si El;

Mai bine te preocupi cum situatii de genul asta se aplica la tine decat la altii.

Inainte cand aveam mai mult pacate trupesti, eram parca un om mai bun, acum insa am devenit o ticaloasa.

De ce, crezi ca acum nu mai ai?

Intr-adevar nu sufar reprosuri nici macar de la ai mei.

Depinde ce fel de reprosuri.
Daca nu sunt intemeiate, nu trebuie sa le accepti.

Sfaturi nu dau cand nu mi se cer, dar in cazul de fata mi s-a cerut cand nu voiam si nu stiam sa dau...

Si te invinovatesti pentru asta?
Nu cred ca e cazul.

Eu i-as fi zis sa-si schimbe cainii. Si probabil nu atat de dragutz.

Sunt atati oameni care au atatea probleme si sufera tu nu mai poti de grija si sunt unii care arunca cu bani in caini. Efectiv.