Cum ne influenteaza casnicia esecul profesional?

[fallen]

În prealabil postat de dobrin7m

Fallen, in viata ta este o dezordine completa. Mergi la Biserica dar atitudinea nu e de crestin: injuri, ceri socoteala, nu suferi repros din partea alor tai, traiesti in concubinaj si lista poate continua.
\

Da, asa e, cam aveti dreptate; imi cer scuze daca am scapat si pe aici vreo injuratura, cam am obiceiul asta. E drept ca uneori am nevoie sa apelez la dragostea si mila lui Dumnezeu, asa cum avem nevoie si de mila/dragostea parintilor, dar asta nu ne ajuta prea mult in viata, pe de o parte, si pe de alta, asa cum dragostea parintelui pt copil e de obicei mai mare ca ea a copilului pt parinte, probabil la fel nici dragostea omului pt Dumnezeu nu poate fi niciodata egala cu cea a lui Dumnezeu pt om....
Relatia cu Dumnzeu pt multi dintre noi e ca si cum te-ai duce sa vizitezi, acasa sau la cimitir, un bunic batran, care iti aminteste de vremurile demult apuse ale copilariei si inocentei tale, dar care nu se vor mai intoarce vreodata, dar te alimentezi cu energie si mergi mai departe cu viata ta deviata de la adevar, condusa de alte principii...desigur stiu ca nu asa ar trebui, asa ne spune si biserica, ca Dumnezeu tb sa fie omniprezent in viata noastra, in tot ce facem sa ne calauzeasca, insa in ceea ce facem noi, pe drumul pe care am apucat-o cei mai multi - al coruptei, al minciunii, al materialismului, etc - El nu prea cred ca are vreun motiv sa intervina; iar pentru multi dintre noi, e prea tarziu acum, unii poate au deja copii, sa-si schimbe orientarea si sa se intoarca in caile Domnului; desigur se intalnesc si multi ipocriti care toata saptamana fac evaziune fiscala si duminica merg la biserica, dar nu se roaga sa li se ierte, ci sa le sporeasca Dumnezeu castigurile; ba chiar am auzit ca si marii mafioti sunt in relatii bune cu biserica si probabil de Craciun si Pasti se spovedesc si se impartasesc, doneaza bani pt constructia de biserici si le iarta Dumnezeu toate pacatele; insa oamenii cinstiti dar care nu au o cultura in acest sens, mai saraci cu duhul, raman cu impresia ca Dumnezeu ajuta pe ipocriti si pe lingai si ca nu e de partea dreptatii ci s-a corupt si El;

Inainte cand aveam mai mult pacate trupesti, eram parca un om mai bun, acum insa am devenit o ticaloasa. Intr-adevar nu sufar reprosuri nici macar de la ai mei.
Sfaturi nu dau cand nu mi se cer, dar in cazul de fata mi s-a cerut cand nu voiam si nu stiam sa dau...

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Da, asa e, cam aveti dreptate; imi cer scuze daca am scapat si pe aici vreo injuratura, cam am obiceiul asta. E drept ca uneori am nevoie sa apelez la dragostea si mila lui Dumnezeu, asa cum avem nevoie si de mila/dragostea parintilor, dar asta nu ne ajuta prea mult in viata, pe de o parte, si pe de alta, asa cum dragostea parintelui pt copil e de obicei mai mare ca ea a copilului pt parinte, probabil la fel nici dragostea omului pt Dumnezeu nu poate fi niciodata egala cu cea a lui Dumnezeu pt om....

Foarte neinspirata comparatia, lucrurile stand mai degraba invers.

Relatia cu Dumnzeu pt multi dintre noi e ca si cum te-ai duce sa vizitezi, acasa sau la cimitir, un bunic batran, care iti aminteste de vremurile demult apuse ale copilariei si inocentei tale, dar care nu se vor mai intoarce vreodata, dar te alimentezi cu energie si mergi mai departe cu viata ta deviata de la adevar, condusa de alte principii...desigur stiu ca nu asa ar trebui, asa ne spune si biserica, ca Dumnezeu tb sa fie omniprezent in viata noastra, in tot ce facem sa ne calauzeasca, insa in ceea ce facem noi, pe drumul pe care am apucat-o cei mai multi - al coruptei, al minciunii, al materialismului, etc - El nu prea cred ca are vreun motiv sa intervina; iar pentru multi dintre noi, e prea tarziu acum, unii poate au deja copii, sa-si schimbe orientarea si sa se intoarca in caile Domnului;
[/quote]

Nu e niciodata prea tarziu. Nici pe patul de moarte.
Pe de alta parte, daca tot amani si te hranesti cu minciuni, nu se va intampla nici macar atunci.

desigur se intalnesc si multi ipocriti care toata saptamana fac evaziune fiscala si duminica merg la biserica, dar nu se roaga sa li se ierte, ci sa le sporeasca Dumnezeu castigurile; ba chiar am auzit ca si marii mafioti sunt in relatii bune cu biserica si probabil de Craciun si Pasti se spovedesc si se impartasesc, doneaza bani pt constructia de biserici si le iarta Dumnezeu toate pacatele; insa oamenii cinstiti dar care nu au o cultura in acest sens, mai saraci cu duhul, raman cu impresia ca Dumnezeu ajuta pe ipocriti si pe lingai si ca nu e de partea dreptatii ci s-a corupt si El;

Mai bine te preocupi cum situatii de genul asta se aplica la tine decat la altii.

Inainte cand aveam mai mult pacate trupesti, eram parca un om mai bun, acum insa am devenit o ticaloasa.

De ce, crezi ca acum nu mai ai?

Intr-adevar nu sufar reprosuri nici macar de la ai mei.

Depinde ce fel de reprosuri.
Daca nu sunt intemeiate, nu trebuie sa le accepti.

Sfaturi nu dau cand nu mi se cer, dar in cazul de fata mi s-a cerut cand nu voiam si nu stiam sa dau...

Si te invinovatesti pentru asta?
Nu cred ca e cazul.

Eu i-as fi zis sa-si schimbe cainii. Si probabil nu atat de dragutz.

Sunt atati oameni care au atatea probleme si sufera tu nu mai poti de grija si sunt unii care arunca cu bani in caini. Efectiv.

[fallen]

În prealabil postat de AlinB

Eu i-as fi zis sa-si schimbe cainii. Si probabil nu atat de dragutz.

Sunt atati oameni care au atatea probleme si sufera tu nu mai poti de grija si sunt unii care arunca cu bani in caini. Efectiv.

Nu cred ca e o alegere prea inspirata, pt cine mai vrea sa isi castige existenta din meseria asta. Insa adevarul dureros e ca cei mai multi oamenii isi imbolnavesc animalele cu manutza lor, ori din neglijenta, ori din contra, di prea multa grija, iar acestea au devenit suficient de perverse ca sa se "imbolnaveasca" atunci cand nu sunt bagate in seama suficient sau din contra cand sunt prea bagate in seama si sufocate cu prea multa atentie bolnava ; la fel cum se imbolnavesc si pe ei insisi, apoi vin cu impertinenta la doctori si se asteapta sa faci miracole si minuni peste noapte, sa repari ce au stricat ei intr-o viata intreaga, de om sau de caine.

[Dharma]

Fallen, nu cumva accepti sa fii tratata asa fiindca in adancul sufletului crezi ca asta meriti?
Ti-ai dezamagit familia care probabil a investit bani ca tu sa faci o facultate grea si scumpa, te-ai dezamagit pe tine insati fiindca nu ai reusit dupa aceea sa ajungi sa-ti practici meseria cu succes. Probabil ca te invinovatesti singura ca ai ales o meserie care presupune sa iei decizii corecte sub presiune cand tu stiai ca nu poti face asta. Iti doresti dragoste, respect, sustinere dar in subconstient tu nu crezi ca esti demna de toate acestea, asa ca accepti ce primesti. Casatoria, daca va avea loc, nu o sa faca situatia mai buna, ba din contra, el o sa profite de faptul ca esti legata de el si probabil ca o sa te trateze si mai rau. In plus, chiar crezi ca acesta este omul care vrei sa fie tatal copiilor tai?

Oamenii fac greseli mult mai grave. Ai nevoie de curaj si sinceritate sa recunosti ca nu faci fata intr-o meserie si sa zici ca decat sa o faci prost mai bine sa nu o faci deloc. Te admir. daca tu esti multumita sa lucrezi ca vanzatoare atunci e perfect, daca nu atunci reprofileaza-te. pe ceva care chiar e pe gustul tau. Ai gresit drumul, dar e omenesc si nu trebuie sa iti pierzi nadejdea ca o sa-l gasesti pe cel corect. Daca tu resuesti sa te ierti o sa iti dai seama ca meriti mai mult atunci nu o sa mai accepti abuzul.

[Dharma]

În prealabil postat de AlinB

Eu i-as fi zis sa-si schimbe cainii. Si probabil nu atat de dragutz.

Sunt atati oameni care au atatea probleme si sufera tu nu mai poti de grija si sunt unii care arunca cu bani in caini. Efectiv.

Soacra e probabil o femeie mai in varsta care gaseste alinare si bucurie ingrijind un catel pe care il iubeste si de care s-a atasat. Nu crezi ca e cam crud si lipsit de sensibilitate sa-i spui sa il schimbe, AlinB?
Nu ia banii de la gura oameniilor cu probleme care sufera deci e dreptul ei sa arunce cu banii ei in ce vrea ea. Asa cum e dreptul tau sa dai sfaturi pe care nu ti le-a cerut nimeni, sa judeci oameni pe care nu ii cunosti, sa-ti cumperi lucruri de care nu ai cu adevarat nevoie si nu sa dai doi bani ca sunt copii care mor in Aleppo fiindca spitalul a fost bombardat. Efectiv.

Si stai linistit, nu ma asteptam de la tine sa fii dragutz.

[fallen]

Eu am apucat safac facultatea gratuit, fara taxa, ba chiar am luat si bursa, asa ca nu a fost nevoie sa le cer bani "de cheltuiala" alor mei , nici macar pt transportul in comun ca ni-l deconta primaria, parca. Atata doar ca nu plateam acasa chirie, intretinere, lumina, telefon, si-mi dadeau ai mei sa mananc, in schimb imi cumparam singura, de obicei, din banii mei, haine, obiecte personale, de igiena, etc, inca din timpul liceului, cand primeam alocatie, apoi am avutparte de burse deltul de generoase, suficient cat sa ne motiveze sa invatam sa luam note bune, in loc sa mergem la munca pt o suma de bani similara, neglijand astfel scoala, ceea ce nu pot spune neaparat ca a fost un lucru bun, cred ca era mai bine daca munceam (ceva, orice) din timpul facultatii, ca sa ma obisnuiesc cu munca si cu greutatile vietii, si o lasam mai moale cu invatatul.
(iar soacra-mea ne reproseaza mereu ca s-a atasat de catei pt ca nu ii facem noi nepoti; bine e o poveste mai lunga dar nu o pot redacta acum ca nu am "loc de intors")

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Eu am apucat safac facultatea gratuit, fara taxa, ba chiar am luat si bursa, asa ca nu a fost nevoie sa le cer bani "de cheltuiala" alor mei , nici macar pt transportul in comun ca ni-l deconta primaria, parca. Atata doar ca nu plateam acasa chirie, intretinere, lumina, telefon, si-mi dadeau ai mei sa mananc, in schimb imi cumparam singura, de obicei, din banii mei, haine, obiecte personale, de igiena, etc, inca din timpul liceului, cand primeam alocatie, apoi am avutparte de burse deltul de generoase, suficient cat sa ne motiveze sa invatam sa luam note bune, in loc sa mergem la munca pt o suma de bani similara, neglijand astfel scoala, ceea ce nu pot spune neaparat ca a fost un lucru bun, cred ca era mai bine daca munceam (ceva, orice) din timpul facultatii, ca sa ma obisnuiesc cu munca si cu greutatile vietii, si o lasam mai moale cu invatatul.
(iar soacra-mea ne reproseaza mereu ca s-a atasat de catei pt ca nu ii facem noi nepoti; bine e o poveste mai lunga dar nu o pot redacta acum ca nu am "loc de intors")

Fata silitoare, pacat de tine ca ai ajuns sa te multumesti cu atat de putin, si nu doar profesional.

Soacrei sa-i zici sa-si educe fiul cu ideea de casatorie mai intai si eventual sa-l faca cumva sa inteleaga necesitatea copiilor, ca nu e vina ta in treaba asta si ce e mai rau, ceasul biologic la femei ticaie mai rapid decat la barbati in ceea ce priveste fertilitatea si nu numai.

Sau probabil ca nu asteapta neaparat de la tine..

[Florinvs]

Aici nu-i inteleg pe unii barbati!

Aceia care-si doresc numai aventuri si relatii pasagere (azi cu una, maine cu alta) si nu doresc copii, sa recunoasca deschis acest lucru (doar nu-i obliga nimeni sa stea cu o singura femeie daca nu-si doresc asta), insa sa-si asume si consecintele de rigoare.

Insa aceia care sustin ca-si doresc intradevar o relatie serioasa care mai apoi sa duca la casatorie si o familie, sa se comporte ca atare, cu mai multa maturitate si luciditate. Acum nimeni nu-i perfect, toti mai gresim, insa când sunt lucruri care chiar conteaza si când primim sau gasim o sansa, sa actionam cum trebuie.

In situatia prezentata de colega noastra nu inteleg (ma refer la partenerul ei) un lucru
daca zici ca iubesti pe cineva si ai intentii serioase, cum poti sa te comporti la modul descris ?!
Iar daca e varianta cealalta, ca nu o iubesti pe persoana respectiva si nu iti doresti ceva serios cu ea, atunci ce rost are sa stai atata timp impreuna ?!

E bine ca sa stim foarte clar ce vrem si ce ne dorim!

[AlinB]

Ca si tine, fiecare isi doreste o relatie care sa mearga in anumiti parametri.
Dar la unele persoane nu este neaparat vorba de casatorie, copii.
Si "parametrii" aia nu sunt neaparat corecti fata de celelalt.

Daca nu au un sistem moral riguros, ceea ce e bine si ce e rau in relatie, se poate incadra in niste limite foarte largi.

Tu crezi ca stii ce vrei si cum ar trebui sa decurga lucrurile - adevarul e ca nu ai suficienta experienta sa stii cum merg lucrurile in realitate.

Sper sa nu trebuiasca sa treci printr-un divort ca sa afli.

Ca barbat oricum, risti mai putin, timpul trece mai repede pentru femei.

O femeie la > 30ani, e bine sa fie sigura ca a gasit o relatie decenta altfel cu cat trece timpul cu atat scad sansele de implinire, mai ales in plan maternal. Desigur, poate infia, dar daca a amanat pe bebe din diverse motive pana a ajuns in jur de 40 ani si cu infierea s-ar putea sa se apropie de 50 si atunci sansele de a infia iarasi scad dramatic.

[fallen]

În prealabil postat de AlinB

Fata silitoare, pacat de tine ca ai ajuns sa te multumesti cu atat de putin, si nu doar profesional.

Soacrei sa-i zici sa-si educe fiul cu ideea de casatorie mai intai si eventual sa-l faca cumva sa inteleaga necesitatea copiilor, ca nu e vina ta in treaba asta si ce e mai rau, ceasul biologic la femei ticaie mai rapid decat la barbati in ceea ce priveste fertilitatea si nu numai.

Sau probabil ca nu asteapta neaparat de la tine..

Cu soacra-mea povestea e in felul urmator; femeia asta toata viata ei a fost o victima. Intai au terorizat-o parintii, apoi sotul, apoi copiii, iar acum chiar si cateii. Cu toate astea, parerea mea e ca divortul, faptul ca a plecat de langa barbatul acela, a ajutat-o mult, chiar daca al meu o acuza cateodata ca era mai bine daca l-ar fi suportat pe taica-su (batai, betii, adultere) si ar fi ramas langa el...
Cat despre nepoti, cu toate ca isi doreste, eu nu prea o inteleg ; acum cativa ani cand a ramas fiica-sa gravida, si tipul nu s-a grabit sa isi asume angajamentul, a dat inapoi si a incurajat-o sa renunte. Nu stiu de ce femeile din generatia asta traiesc cu convingerea(destul de ferma) ca e pacat mai mare sa faci un copil si sa nu ai ce sa-i oferi, decat sa faci avort. De parca asta ar insemna ca putem controla noi, in vreun fel, viata si moartea....urmatorul pas care ar fii, ca putem omori pe oricine ne sta in cale, sau ca putem sa ne luam singuri viata atunci cand nu ne mai convine???
In fine, nu stiu in ce masura e vina celor care gandesc asa, sau daca cumva au ajuns fara voia lor victime ale unor judecati mai 'globale"... Faptul ca Ceausescu a interzis avorturile nu l-a facut mai sfant nici pe el, nici pe noi, ba din contra, ne-a smintit mai rau, facandu-ne sa credem ca daca el, care era un om rau, a sustinut aceasta teorie, inseamna ca si aceasta este rea; ca oricine incurajeaza natalitatea este un tiran care doreste sa castige cat mai multi adepti? Oare asta sa fie greseala omenirii din toate timpurile, compararea lui Dumnezeu cu asemenea tirani, idoli falsi, care la inceput le promit o viata mai buna, apoi ii pun la jug???

(scuze de off-topic, a deraiat..)