Am nevoie de un sfat

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de catalin2

Sunt curios daca practica nespovedirii inainte de impartasire la catolici dateaza de atunci, sau exista dinainte, poate dtie Dl. Mihnea.

Una este ceea ce Biserica ii indeamna pe credinciosi sa faca, alta este ceea ce fac ei in realitatea de pe teren.

Biserica ii indeamna pe credinciosi:
-sa se spovedeasca si sa se impartaseasca cel putin o data pe an, de preferinta in timpul pascal. Aceasta este o obligatie minimala, adica: pe de o parte o obligatie, in sensul ca incalcarea ei este materie grava, iar pe de alta parte minimala, in sensul ca mai des este admis si incurajat, iar mai rar nu este admis.
-sa nu se impartaseasca in stare cazuta, deoarece Impartasania nu restaureaza starea de Gratie Sfintitoare, fiind "sacrament al viilor". Incalcarea acestei prevederi este materie grava din specia sacrilegiului, adica eroare n privinta poruncii 1.

Deci, fiecare catolic, inainte de a se impartasi este indemnat sa isi faca examenul de constiinta. La cateheza pentru prima impartasanie se preda aceasta, si se detaliaza (la alt nivel) la catehezele ulterioare. In cazul in care examenul de constiinta arata ca exista un pacat grav, inseamna ca acel credincios trebuie sa se spovedeasca mai intai. In cazul in care examenul de constiinta arata ca exista pacate usoare, dar niciunul grav, atunci se poate impartasi dupa o buna pocainta (care este altceva decat pocainta perfecta).
In cazul in care examenul de constiinta arata ca nu a facut niciun fel de pacat se poate impartasi, ramanand obligatia de a se spovedi macar o data pe an, asa cum am spus, mergand la preot si marturisind ca nu isi aminteste de niciun pacat.

In primele secole, credinciosii de impartaseau des. Apoi, in mai tot timpul Evului Mediu ei obsinuiau sa se impartaseasca rar. In prezent, marea lor majoritate obisnuieste, din nou, sa se impartaseasca des, chiar la fiecare Liturghie. Cand a avut loc aceasta "revenire a pendulului" ? Probabil ca in timpul Contrareformei, care, prin Conciuliul din Trent, a adus precizari asupra Prezentei Reale si a intarit pozitia centrala a Impartasaniei in Biserica, vazuta ca "Ecclesia de Eucharistia".

In realitatea de pe teren, este extrem de probabil ca un mare numar de credinciosi se impartasesc in stare cazuta, agravandu-si, astfel, starea inca si mai mult. De ce se intampla acest lucru, de ce au loc atatea sacrilegii ? Poate fiindca oamenii uita Cine este mielul pascal. Poate fiindca ii vad pe altii facand acest lucru si au spirit de turma. Poate fiindca nu mai au simtul pacatului, nici experienta examenului de constiinta.

[iustin10]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

In realitatea de pe teren, este extrem de probabil ca un mare numar de credinciosi se impartasesc in stare cazuta, agravandu-si, astfel, starea inca si mai mult. De ce se intampla acest lucru, de ce au loc atatea sacrilegii ? Poate fiindca oamenii uita Cine este mielul pascal. Poate fiindca ii vad pe altii facand acest lucru si au spirit de turma. Poate fiindca nu mai au simtul pacatului, nici experienta examenului de constiinta.

Sa ajuns si pentru ca s-a renuntat la indemnul de a te spovedi inainte de impartasanie . Undeva s-a pierdut pe drum acest indemn sanatos , si nu cred ca este ok. Nu cred ca exista vreun om care sa nu aiba pacat , si nu cred ca exista altceva care sa poata curati un om ,in afara de harul lui Hristos insusi,prin taina spovedaniei ,cu puterea data preotului.
Consecinta negativa mi se pare a fi ca omul nu mai constientizeaza ca totul ii vine prin har,, ca el lasat singur e neputincios , astfel incat crede ca daca el nu isi aminyteste nici un pacat ,este curat si demn sa guste din ospatul mai presus de fire .

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de iustin10

Sa ajuns si pentru ca s-a renuntat la indemnul de a te spovedi inainte de impartasanie .

Pai, spuneati mai la deal ca ar fi bine ca fiecare sa se impartaseasca saptamanal, daca nu chiar zilnic.

Din cele doua afirmatii pe care le sustineti, reiese ca sustineti ca fiecare sa se spovedeasca mai intai, apoi sa se impartaseasca zilnic indiferent de pacatele de care eventual nu-si aminteste nimic.

Asta presupune macar 5 minute pentru fiecare credincios. Pana se fac niste rugaciuni inceptoare, pana ce preotul pune 2-3 intrebari, pana ce da un sfat, apoi un canon penitential, apoi absolvirea. Nu are cum sa o faca toate acestea in mai putin de 5 minute in medie.

Presupunand acum o parohie de 1000 de credinciosi activi (definiti ca cei care, acum, se spovedesc si se impartasesc macar o data pe an), ceea ce nu e deloc mult pentru Bucuresti, asta inseamna 5000 de minute pe care preotul trebuie sa le acorde, zilnic, fiecarui credincios. 5000 de minute impartit la 60 inseamna ca, de-a lungul a 24 de ore, preotul confesor trebuie sa stea...83.33 de ore la spovedit si impartasit.

Preupunand ca intreaga munca de 8 ore pe zi a preotilor ar fi numai la spovedit si impartasit, rezulta ca o parohie trebuie sa aiba 8.33 preoti confesori, care sa nu faca altceva. Lor li se audauga macar 2 preoti care sa se ocupe de Liturghii, Masluri, cateheze, casatorii, mers la bolnavi, mers la protoierie cu registrele si banii, etc. Si asa ajungem la un necesar de 10 preoti per parohie, dintre care 8 blocati in confesional.

Sunteti sigur ca e realist ce propuneti ?

[iustin10]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Pai, spuneati mai la deal ca ar fi bine ca fiecare sa se impartaseasca saptamanal, daca nu chiar zilnic.

Din cele doua afirmatii pe care le sustineti, reiese ca sustineti ca fiecare sa se spovedeasca mai intai, apoi sa se impartaseasca zilnic indiferent de pacatele de care eventual nu-si aminteste nimic.

Asta presupune macar 5 minute pentru fiecare credincios. Pana se fac niste rugaciuni inceptoare, pana ce preotul pune 2-3 intrebari, pana ce da absolvirea.

Presupunand acum o parohie de 1000 de credinciosi activi (definiti ca cei care, acum, se spovedesc si se impartasesc macar o data pe an), ceea ce nu e deloc mult pentru Bucuresti, asta inseamna 5000 de minute pe care preotul trebuie sa le acorde, zilnic, fiecarui credincios. 5000 de minute impartit la 60 inseamna ca, de-a lungul a 24 de ore, preotul confesor trebuie sa stea...83.33 de ore la spovedit si impartasit.

Preupunand ca intreaga munca de 8 ore pe zi a preotilor ar fi numai la spovedit si impartasit, rezulta ca o parohie trebuie sa aiba 8.33 preoti confesori, care sa nu faca altceva. Lor li se audauga macar 2 preoti care sa se ocupe de Liturghii, Masluri, cateheze, casatorii, mers la bolnavi, mers la protoierie cu registrele si banii, etc. Si asa ajungem la un necesar de 10 preoti per parohie, dintre care 8 blocati in confesional.

Sunteti sigur ca e realist ce propuneti ?

In manastiri da,se poate .
Nimic cantitativ nu poate justifica o asa mare abatere calitativa de la credinta .
Mai bine sa nu te impartasesti ,asa cum zice si apostolul decat sa iti bei si mananci singur osanda

[cristiboss56]

Un punct de vedere . . . :

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2012/...ie-spovedanie/

[catalin2]

În prealabil postat de cristiboss56

Un punct de vedere . . . :

http://www.cuvantul-ortodox.ro/2012/...ie-spovedanie/

Un articol complet, l-am dat si citat si eu de multe ori pe Par. Calciu.
Parintele arata de unde e aceasta conceptie, e o intelegere gresita a Tainei Impartasaniei, luata de la catolici.
Iata ce spune Par. Calciu in articol: "Iertarea pacatelor, fie ele si comune, nu se obtine nici prin citirea rugaciunilor pregatitoare (Canonul Sf. Impartasanii), nici prin rugaciunile Sf. Liturghii si nici prin simplul act al impartasirii, (cum afirma parintele Braga) care este o conceptie laxa, catolica, oricat de confortabila s-ar parea, ci dupa invatatura bisericii, numai Sf. Maslu si spovedania te curata de pacate. Dintre acestea, numaispovedania are rugaciune speciala de iertare a pacatelor, la sfarsit (Sf. Impartasanie te intareste spre a nu mai pacatui, iti aduce un plus de har, te vindeca sufleteste si trupeste)."

Vedem ca acelasi lucru spune si Par. Pruteanu, pe care il citeaza Ovidiu in mesaje: "Tocmai de aceea problema devine delicată, căci se uită ade*seori că Împărtăşania se dă mai întâi „spre iertarea pă*catelor”. "

[catalin2]

Parintele Dionisie, de la muntele Athos: http://www.calauzaortodoxa.ro/calauz...mpartasanie-i/

"Şi să nu îndrăznească cineva vreodată să se ducă să se împărtăşească fără să se spovedească."
Multa rugăciune pe care o citeşte preo*tul are harul Sfântului Duh de la Dumnezeu, că aşa a dat bunul Părinte Ceresc ca să se ierte mărunţişu*rile care le-ai avut. Spui ce păcate ai mai avut, ce-ţi mai aduci tu aminte şi aşa te apropii de dumnezeieştile Taine. Că foc arzător sunt Sfintele Taine, care ard toate păcatele, toate fărădelegile şi toate gându*rile cele rele, dar dacă eşti cu nebăgare de seamă există primejdia să te mai ardă şi pe tine. De aceea zice Sfântul Apostol Pavel: “Să se ispitească omul şi aşa să se apropie de Sfintele Taine, că de aceea mulţi dintre voi sunt bolnavi, mulţi suferă, fiindcă se apropie de Sfintele Taine fără pregătire”.
“Să nu întârziem a ne spovedi, că ori de căte ori se duce omul plin de păcate la un duhov*nic, oricât de depărtat ar fi el de Dumnezeu, când iese de la duhovnic este atâta de uşor, parcă zboară.”

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de iustin10

In manastiri da,se poate .

Poate ca in foarte marile manastiri sa fie cel putin zece ieromonahi. Presupun ca realizati ca nu orice calugar poate face spovezi, ci numai ieromonahii special hirotesiti.

Si cam cate astfel de manastiri sunt in Romania ? Si ce sa faca un credincios care e impiegat de miscare in gara Bicaz, sa mearga zilnic la Manastirea Neamt la spovedit si impartasit ? Si nevasta-sa, postarita, la fel ? Si fiul lor cel mare, care e la liceu, sa mearga zilnic cu ei sau separat ?

Nimic cantitativ nu poate justifica o asa mare abatere calitativa de la credinta .
Mai bine sa nu te impartasesti ,asa cum zice si apostolul decat sa iti bei si mananci singur osanda

Pai, si asa se inchide bucla si ajungem la practica de acum, in care un credincios practicant se spovedeste si se impartaseste o data sau de 2 ori pe an. Intelesesem ca sustineti altceva, ma scuzati.

Dar, poate ne spun cum o rezolva traitorii aceia ortodocsi de aici, de pe forum, care se spovedesc si se impartasesc zilnic, cum spuneti. De exemplu, dv cum faceti ? Puteti furniza datele de contact ale duhovnicului care va spovedeste si va impartaseste zilnic (fie: accept si saptamanal) ? Nu de alta, dar se pare, de pe alte topicuri, ca oamenii au dificultati de gasire a unui duhovnic chiar si in conditiile practicii actuale, in care il viziteaza poate o data la mai multe luni.

În prealabil postat de iustin10

Mai bine sa nu te impartasesti ,asa cum zice si apostolul decat sa iti bei si mananci singur osanda

Sf. Apostol Pavel se împărtăşea zilnic, însă ne atenţionează că nu merge oricum, ci doar cu pregătire. Să vedem ce spune şi Sf. Ioan Gură de Aur: "În zadar se săvârşeşte Liturghia în fiecare zi dacă nu vă împărtăşiţi... Acestea le spun nu ca să vă împărtăşiţi oricum, la întâmplare, ci ca să vă faceţi vrednici."

"Intarzierea si amanarea impartasirii - care vin de fapt din relaxare , lene , nepasare si refuzul pregatirii adecvate - expun sufletele la grave vatamari venite atat din partea atacului demonilor , cat si din pricina privarii lor de har si de bunurile ceresti . Asa cum ne hranim zilnic , asa trebuie sa ne invingem indolenta si comoditatea , si sa ne pregatim si , aprinsi de inflacararea ravnei , sa ne impartasim frecvent , daca nu in fiecare zi , macar in fiecare duminica si sarbatoare . Hristos ni se da la fiecare Liturghie , iar crestinii raman nepasatori fata de primirea lui cuviincioasa si alearga in schimb cu multe cheltuieli si primejdii in pelerinaje dupa icoane , moaste sau la Ierusalim" (Împărtăşirea continuă Sfintele Taine. Dosarul unei controverse, marturiile Traditiei - Traducere şi studiu introductiv: diac. Ioan I. Ică jr)

În prealabil postat de catalin2

Canoanele acelea nu au nicio legatura nici cu impartasirea fara spovedanie, nici cu obligativitatea impartasirii la credinciosi.

Au legătură, numai că trebuie să şi vrei să vezi. Trecând peste canoane, pe care văd că le-ai făcut una cu pământul, merge mai departe.

"Sfinții Părinți, fără excepții, au văzut drept prim scop al Liturghiei împărtășirea clerului și a credincioșilor mireni cu Trupul și Sângele Domnului." (Nicolae Cabasila, Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii, pag. 94)

"Văd că se face multă neorânduială la Împărtășire. În celelalte zile ale anului nu vă împărtășiți chiar dacă adeseori sunteți curați [adică nu aveți păcate opritoare – n.n.], iar când vin Paștile (și alte sărbători), chiar dacă ați făcut ceva rău, îndrăzniți să vă împărtășiți?! Vai de nepriceperea voastră și de răul vostru obicei! În zadar se săvârșește Liturghia în fiecare zi dacă nu vă împărtășiți… Acestea le spun nu ca să vă împărtășiți oricum, la întâmplare, ci ca să vă faceți vrednici. Omule, nu ești vrednic să te împărtășești? Atunci nici pe celelalte rugăciuni ale Liturghiei [credincioșilor – n.n.] nu ești vrednic să le auzi…, deci, dacă (zici că) nu ești vrednic să te apropii de Sfintele Taine, pleacă împreună cu catehumeii, pentru că nu te deosebești cu nimic de ei…" (Sf. Ioan Gură de Aur - Omilia III la Efeseni)

"Îndepărtându‑ne de Sfânta Împărtășanie, ne facem vrăjmași ai lui Dumnezeu și prieteni ai diavolului." (Sf. Chiril al Alexandriei)

"Niciodată să nu neglijezi a merge la biserica lui Dumnezeu și a te împărtăși cu Tainele lui Hristos Domnul! Aceasta [demonizarea] ți s‑a întâmplat pentru că timp de cinci săptămâni [35 de zile – n.n.] nu te‑ai apropiat de Preacuratele Taine." (Sf. Macarie Egipteanul)

"Împărtășirea zilnică și hotărârea de a primi zilnic Sfântul Trup și Sânge al lui Hristos e un lucru bun și folositor, căci El Însuși o spune limpede: „cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu are viață veșnică” (Ioan 6:54)… Cu toate acestea, noi [cei din Capadocia – n.n.] ne împărtășim numai de patru ori pe săptămână: duminica, miercurea, vinerea și sâmbăta, precum și în alte zile când se face pomenirea vreunui sfânt." (Sf. Vasile cel Mare)

Sfântul Grigorie Palama consideră împărtășirea duminicală ca pe o datorie a fiecărui creștin. (Dialog al legiuirii celei după Hris*tos)

„Este cu neputință să ajungă cineva la desăvârșire fără deasa împărtășire cu Sfintele Taine. Pentru că fără de aceasta, nici dragostea nu o poate dobândi, fără dragoste nici ascultarea de stăpâneștile porunci, iar fără ascultare nici desăvârșirea. De aceea, Sfinții Părinți nu cer desăvârșirea de la cei ce se împărtășesc, ci îndreptarea vieții prin pocăință” (Sf. Nicodim Aghioritul)

„Atât monahii, cât și mirenii, fiecare după puterea lor, să se împărtășească la fiecare Liturghie sau și mai rar, dar nu după un număr fix de zile, ci așa cum recomandă fiecăruia duhovnicul” (Sinod de la Constantinopol - 1819)

Oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea din paharul Domnului cu nevrednicie va fi vinovat față de Trupul și Sângele Domnului. Să se cerceteze însă omul pe sine și așa să mănânce din pâine și să bea din pahar. Căci cel ce mănâncă și bea cu nevrednicie osândă își mănâncă și bea, nesocotind Trupul Domnului. De aceea mulți dintre voi sunt neputincioși și bolnavi și mulți au și murit(I Corinteni 11:27‑30)