![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Numai că unii sunt(em) mai indulgenți în privința acestui aspect. Zău, e de ajuns că suntem stat polițienesc, hai să nu fim și pușcărie moralistă prin școli... Să știi, frate, că unii elevi sunt atât de rătăciți, de neputincioși, încât copiatul e folosit de unii profi ca ...metodă de învățare. Caută să înțelegi că uneori elevii învață doar atunci, când copiază... Așa s-a ajuns,frate! Și de fapt eu cred că așa a fost mereu, doar că nu s-a observat decât de cei aflați foarte aproape de copii. Dintre elevul cu inimă bună care mai copiază uneori și arogantul tocilar care nu copiază tocmai ca să arate cine e el, ce tare e complexatul, eu îl aleg pe primul. Nu uita, frate, că unul care n-a copiat niodată și era mereu primul a fost nimeni altul decât ...Adrian Năstase. M-ai necăjit, Dragoș, m-ai necăjit frate... Încep treptat să mă sperii de ce înseamnă pe la noi a fi creștin.... Am găsit atâta rigiditate și principialitate sterilă, desprinsă de bogăția concretă a vieții, am găsit atâta moralism fariseic pe forumul ăsta, la te miri cine, încât simt cum treptat se reevaluează ceva, ceva foarte important pe undeva prin adâncurile sufletului meu... Acum încep să îi înțeleg mai bine pe unii, care azi sunt prin alte părți... Și pe mine, ateul, din tinerețile mele... Hîm, mă tem că mă paște vreo surpriză, în curînd. O surpriză de sine. |
|
#2
|
||||
|
||||
|
Probabil că profesorul trebuie să reușească un balans între exigență și îngăduință pentru a-l trage mai sus pe elev. Ca în toate chestiunile discutate pe forum, adică și în cele ce țin de credință, problema apare atunci când ne dăm seama că nu prea știm unde să punem punctul, nu înțelegem cât de flexibili ne este permis să fim, pentru că gândim adesea în termeni absoluți, de alb/negru.
În cazul copiatului, problema se pune dacă acesta se generalizează și dacă devine o practică de care să nu mai poți scăpa. Până unde se poate copia, până la ce nivel? Până la liceu? La teze? La BAC? Probabil că de principiu el trebuie respins, însă îngăduit uneori de către profesor, dar numai cu scop pedagogic. Cam asta este ideea, Cezar? |
|
#3
|
|||
|
|||
|
Citat:
Mulțumesc pentru sintetizare. Ai limpezit frumos, Doamne ajută! |
|
#4
|
|||
|
|||
|
Nota 5 este nota ce se poate lua cel mai greu, deoarece nu se invata si atunci, trebuie sa tragi de elev, pentru a putea sa-i dai 5;exemplul concret, azi aveam 5 elevi la Mihai Bravu-(liceu din bucuresti) in situatie de corigenta, din cei 5 doar o singura eleva a incercat, a trecut m-a impresionat efortul ei, de atrece, nu a stiu mare lucru, dar a incercat;celilalti au ridicat din umar la propriu si au raspuns: ,,nu stiu''; in general ma abtin sa le comentez reactiile, oricat de suparata sunt, consider ca nu elevul este in totalitate de vina, pe langa el mai sunt si alti factori:
1. dirigintele, care afla de la elev, doar ce elevul vrea sa-i spuna: ,,doamna diriginta- aia de chimie a lasat toata clasa corigenta(cazul meu); 2. dirigintele merge la sefa de catedra fara sa verifice catalogul, sefa daca e o persoana diplomata vorbeste cu tine, verifica si vede miciuna elevului si a dirigentelui; 3.dirigintele (asa cum mi s-a-ntamplat mie azi) suna directorul acesta, fara sa verifice a venit in clasa si a spus: ,,parintele care a zis ca face reclamatie sa faca reclamatie'', m-am ridicat de la catedra si i-am zis directoarei:,,sa faca parintele reclamatie, dar la doamna inspector, sa vina sa ma vada si pe mine si pe elevi in asistenta''; in acel moment directoare a zis,, a nu am venit pentru altceva, reclamatia ar ajunge la mine''.... 3.diriginta ,,inchide ochii'' cand elevii din clasa ei(9E) vin mahmuri la ora de chimie, cand urla, tipa si ma deranjeaza, pentru ca eu am incheiat contract cu acest liceu doar pana i 31 august anul acesta. Repentii din generala , repata figura si in liceu, dar si la facultate pentru ca asa s-au obisnuit. Username este numele meu adevarat, sunt profesor de chimie si fizica, in acelasi timp |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Citat:
Si ce facem cu profesorii de gimnaziu ? Mai devreme sau mai tarziu, se vor confrunta cu acesti prostovani care au crescut. Pe timpul meu, deja la 12 ani incepeau conflictele, iar daca intr-o clasa de elevi de 10 ani avem unul de 12-13 vor fi probleme mari de tot. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
Stimată colegă, vă sugerez cu toată bunăvoința să eliminați din gândire și din vocabular expresia "a fi de vină". Scoateți din acțiunile minții mutarea vinei de ici de colo, de la unul la altul... Priponiți vina aia, dacă tot vă preocupă, într-un singur loc, legați-o de o singură persoană...
Dacă voiți să fiți dascăl, iar nu altceva. Iubirea de copii și de învățătură nu lucrează cu astfel de expresii și de duhuri... Pe de altă parte, iertați-mă, dar cred că sunteți genul de coleg pe care eu îl evit, de 27 de ani, în cancelarie... Pentru că nu iubiți nici pe copii, nici chimia, nici nimic. Vă iubiți doar penibila încropeală numită "profesor"... N-o să vă mai scriu pe aici și pe niciunde. Regret că lucrați în învățământ. |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Citat:
Bine că ai încheiat contract doar până la 31 august anul acesta. Doamne ferește să îl mai prelungești vreodată. |
|
#8
|
||||
|
||||
|
Păi dacă nu rezolvăm nimic cu învinuitul sau dacă vina (ori cauza) este împărțită, atunci ea nu aparține nici numai profesorului. Ci ea se află și la părinți, și la profesori, și la director, și la cei care au conceput sistemul, și la politica (imorală) din ultimii 25 de ani și, în cele din urmă, la copii, adică la toate persoanele implicate și responsabile.
Dar mai bine decât a căuta cine este de vină, ar fi să vedem ce se poate face în condițiile date. Profesorul poate face ceva pentru a îmbunătăți relația cu elevii, dar nu totul. De acord că schimbarea în bine a unei relații începe cu o analiză a mea, urmată de îndreptare, nu a celuilalt. |
|
#9
|
|||
|
|||
|
Privit din exterior lucrurile in invatamant stau cum stau: ori sunt vinovati uni profesori, ori sunt vinovati o parte din elevi, ori numai elevii sau numai profesorii, sau directorii.In interior lucrurile stau ca in orice domeniu cu bunele si rele lor, adica o parte din vina au si profesorii, o parte din vina au si elevii , iar ultima parte din vina o au si directorii; explicatie: elevii au tendinta de a refuza din start schimbarea profesorului de la o anumita specialitate, la inceputul anului scolar si pana se acomodeaza cu noul profesor , merge la director si spune doar ce vrea el, directorul crede elevul, si face tot ce ii sta in putinta(adica merge la inspectorul de specialitate, acesta la inspectorul general si acesta ii mai pondereaza intreband , daca a profesorul neprotejat are concursul national) sa ajunga la acea clasa.Daca profesorul neprotejat nu are suficienta diplomatie si incepe in scoala cu replici de genul,, merg la minister....'' s-a ars singur, deoarece la minister reclamatia are acelasi drum dar invers:inspector general -inspector de specialitate-directorul scolii.
b)situatia 2, e foarte important mediul din care vine atat profesorul cat si elevul. |
|
#10
|
|||
|
|||
|
1.Sacul nu se goleste o singura data ci treptat, daca doresti sa lucrezi in invatamnat, trebuie sa fi foarte diplomat, cu multa rabdare si atunci cand esti ,,lovit'' sa nu reactionezi imediat, ci cu foarte mult tac, sa sti cum sa te aperi, si unde.Exista situatii neplacute deoarece, principalul vinovat esti tu, din vazi motive, dar exista si satisfactii profesionale,exemplu:
Sfarsit de semestru, elevi in situatie de corigenta, unii invata ati se fac ca invata;azi de exemplu am fost exterm de incantata cand una din elevele mele de la clasa a 8(eftimie andreea-bucuresti, sc.165), a invatat foarte bine partea de teorie:lectie de zi, toata recapitularea, raspunsurile au fost foarte bune; un exemplu de urmat, ,,acesta e modalitatea mea de a-mi cere scuze fata de parinti, doamna diriginta, ca am fost puturoasa'' Acesta este normalitatea, chiar daca tie ca profesor de specialitate isi cere scuze indirect , invatand. Imi doresc foarte mult sa nu mai existe acuzati si acuzatori in invatamant. |
|
|