Saptamanile cu harti dinaintea posturilor

[Mihnea Dragomir]

Nu exista o interdictie a catolicilor de a tine post mai aspru. Dimpotriva, bunul Dumnezeu apreciaza pe toti credinciosii care fac mai mult decat minimul necesar pentru mantuire.

Mie imi pare bine ca stacheta la catolici e plasata undeva jos si oricine poate trece deasupra ei. Unii isi propun sa-i daruiasca lui Dumnezeu mai mult si trec cu mult deasupra ei. Dar nimeni nu poate spune ca Biserica cere oamenilor lucruri asa de grele, incat nu pot fi indeplinite. Biserica Universala inseamna Maica Universala. Nu numai pentru calugari si laici cu stomac tare. La catolici e pe principiul "Biserica cere putin, dar indeamna la mai mult"

Dimpotriva, imi pare ca la ortodocsi stacheta e plasata foarte sus. Atat de sus, incat numai o foarte mica parte dintre ortodocsi tin postul dupa cerintele Bisericii lor. Cei mai multi cad in pacat. Unii dintre cei care cad in pacat se leagana cu iluzia ca a nu tine post nu este pacat. Altii tin doar cateva zile din post, cu gandul ca se vor spovedi si le va ierta Dumnezeu. Ceea ce este, in mod evident, un pacat contra Spiritului Sfant. Dar cei mai multi pur si simplu refuza sa tina postul, zicand ca "popii astia" nu sunt in drept sa le spuna lor ce sa nu manance. E adevarat, numarul mare de preoti de mir ortodocsi burtosi si gusati predispune la asemenea ganduri care duc la pacatul neascultarii.

Pe vremuri, regulile de post din cele doua Biserici Apostolice coincideau. Regulile de acum si dintotdeauna din Biserica Ortodoxa au fost reguli care erau si in Biserica Catolica pana relativ recent. Dar Biserica Catolica a observat ceva ce Biserica Ortodoxa refuza sa vada, preferand sa stea cu capul in nisip: de vreun secol incoace, tot mai putini oameni tin postul. Unii, fiindca au pur si simplu mai putina credinta. Altii, fiindca a nu tine post in sec XXI inseamna a fi ca toata lumea, pe cand in sec al XIX-lea a tine post insemna a fi ca toata lumea. Poate rezistenta la ispite ne-a scazut, poate ispitele insele sunt mai mari. In sfarsit, poate din cauza ca se munceste mai mult decat in oricare secol anterior. Marile posturi erau plasate in perioadele cand agricultorii, ocupatia cea mai frecventa odinioara, nu lucrau in campanie la camp. In Postul Craciunului taranii erau: ei la bricolat prin casa si pe langa casa, ele la tors si scarmanat pe la sezatori. Astazi, cand trebuie sa pleci la servici la 7 si sa vii seara, stors de puteri, e mai greu sa tii post dupa aceleasi reguli ca atunci.
Deci, dintr-un motiv sau altul, Biserica Catolica a observat, cu durere, ca tot mai putini oameni tin post si tot mai multi cad in pacatul de moarte al nerespectarii postului. Si, cum scopul fundamental al Bisericii Catolice este mantuirea oamenilor, daca s-ar putea a tuturor oamenilor, a redus considerabil povara pe care credinciosii ei trebuie sa o duca. Argumentul ca exact in vremuri de mai slaba credinta e nevoie de mai multa penitenta, adica de mai mult post este, si el, foarte valabil. Biserica Catolica indeamna (dar nu obliga) la post mai mult si mai aspru, la forme dincolo de limitarea doar a mancarii. Si ea are, in interiorul ei, multi mistici postitori. Dar nu e o Biserica doar a calugarilor. Are in vedere si mantuirea fierar-betonistilor, instalatorilor, liceenilor din internate, studentilor din camine care mananca la cantina, a managerilor si profesorilor navetisti. Toti acestia ar fi avut mari sanse sa fie suflete pierdute daca Biserica Catolica ar fi mentinut regulile la acelasi nivel.

Multumesc lui Dumnezeu ca acum pot tine postul asa cum mi se cere. Pe vremea cand eram ortodox, am reusit o singura data sa tin Sfantul si Marele Post, in rest pacatuiam sistematic, ratand zile sau chiar saptamani de post, amagindu-ma mereu cu scuze si indulgente auto-acordate si parandu-mi-se, chiar si asa, ca sunt un adevarat traitor ortodox fata de vecinii ortodocsi carora le sfaraiau jumarii in cratite in toate zilele de post.

[Yasmina]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu exista o interdictie a catolicilor de a tine post mai aspru. Dimpotriva, bunul Dumnezeu apreciaza pe toti credinciosii care fac mai mult decat minimul necesar pentru mantuire.

Mie imi pare bine ca stacheta la catolici e plasata undeva jos si oricine poate trece deasupra ei. Unii isi propun sa-i daruiasca lui Dumnezeu mai mult si trec cu mult deasupra ei. Dar nimeni nu poate spune ca Biserica cere oamenilor lucruri asa de grele, incat nu pot fi indeplinite. Biserica Universala inseamna Maica Universala. Nu numai pentru calugari si laici cu stomac tare. La catolici e pe principiul "Biserica cere putin, dar indeamna la mai mult"

Dimpotriva, imi pare ca la ortodocsi stacheta e plasata foarte sus. Atat de sus, incat numai o foarte mica parte dintre ortodocsi tin postul dupa cerintele Bisericii lor. Cei mai multi cad in pacat. Unii dintre cei care cad in pacat se leagana cu iluzia ca a nu tine post nu este pacat. Altii tin doar cateva zile din post, cu gandul ca se vor spovedi si le va ierta Dumnezeu. Ceea ce este, in mod evident, un pacat contra Spiritului Sfant. Dar cei mai multi pur si simplu refuza sa tina postul, zicand ca "popii astia" nu sunt in drept sa le spuna lor ce sa nu manance. E adevarat, numarul mare de preoti de mir ortodocsi burtosi si gusati predispune la asemenea ganduri care duc la pacatul neascultarii.

Pe vremuri, regulile de post din cele doua Biserici Apostolice coincideau. Regulile de acum si dintotdeauna din Biserica Ortodoxa au fost reguli care erau si in Biserica Catolica pana relativ recent. Dar Biserica Catolica a observat ceva ce Biserica Ortodoxa refuza sa vada, preferand sa stea cu capul in nisip: de vreun secol incoace, tot mai putini oameni tin postul. Unii, fiindca au pur si simplu mai putina credinta. Altii, fiindca a nu tine post in sec XXI inseamna a fi ca toata lumea, pe cand in sec al XIX-lea a tine post insemna a fi ca toata lumea. Poate rezistenta la ispite ne-a scazut, poate ispitele insele sunt mai mari. In sfarsit, poate din cauza ca se munceste mai mult decat in oricare secol anterior. Marile posturi erau plasate in perioadele cand agricultorii, ocupatia cea mai frecventa odinioara, nu lucrau in campanie la camp. In Postul Craciunului taranii erau: ei la bricolat prin casa si pe langa casa, ele la tors si scarmanat pe la sezatori. Astazi, cand trebuie sa pleci la servici la 7 si sa vii seara, stors de puteri, e mai greu sa tii post dupa aceleasi reguli ca atunci.
Deci, dintr-un motiv sau altul, Biserica Catolica a observat, cu durere, ca tot mai putini oameni pot tine post si tot mai multi cad in pacatul de moarte al nerespectarii postului. Si, cum scopul fundamental al Bisericii Catolice este mantuirea oamenilor, daca s-ar putea a tuturor oamenilor, a redus considerabil povara pe care credinciosii ei trebuie sa o duca. Argumentul ca exact in vremuri de mai slaba credinta e nevoie de mai multa penitenta, adica de mai mult post este, si el, foarte valabil. Biserica Catolica indeamna (dar nu obliga) la post mai mult si mai aspru, la forme dincolo de limitarea doar a mancarii. Si ea are, in interiorul ei, multi mistici postitori. Dar nu e o Biserica doar a calugarilor. Are in vedere si mantuirea fierar-betonistilor, instalatorilor, liceenilor din internate, studentilor din camine care mananca la cantina, a managerilor si profesorilor navetisti. Toti acestia ar avea mari sanse sa fie suflete pierdute daca Biserica Catolica ar fi mentinut regulile la acelasi nivel.

Multumesc lui Dumnezeu ca acum pot tine postul asa cum mi se cere. Pe vremea cand eram ortodox, am reusit o singura data sa tin Sfantul si Marele Post, in rest pacatuiam sistematic, ratand zile sau chiar saptamani de post, amagindu-ma mereu cu scuze si indulgente auto-acordate si parandu-mi-se ca sunt un adevarat traitor ortodox fata de vecinii ortodocsi carora le sfaraiau jumarii in cratite in toate zilele de post.

Este adevarat,multumim pt ati impartit cu noi...dar este experienta dvs unica iar aceasta nu devine o regula pt toti ortodocsii.

Multumesc lui Dumnezeu,in familia mea am postit de mic copil(in jur de 7-8 ani) in fiecare vineri , Saptamana Mare a Postului Pastelui si ultima saptamana din Postul Craciunului.Am postit si pe perioada liceului ,si dupa ce am inceput sa lucrez mancand covrigi si mere la serviciu.
Ce usor postesti ca si copil sau tanar fara prea multe pacate!!!

Acum este mai greu cu toate pietrele legate de gat,chiar daca nu mananc carne poftesc paine cu unt,rosii cu branza,ciocolata sau un pahar de vin rosu...

Postul in BO este o optiune pt"olimpici",un fel de antrenament pt cei care vor sa se complice mai mult...Insa ramane o jertfa intre om si Dumnezeu,intelegandu-se ca nu este obligatorie sau o arma cu care-I torturam pe toti ortodocsii.Fiecare isi decide nivelul.

Nu stiam ca este pacat sa nu postesti...Dar stiu ca putem sa-i aducem ofrande lui Dumnezeu si prin alte cai:milostenie,smerenie si iubirea aproapelui.
Desigur cei care nu pot renunta la unele alimente,pot allege sa manance mai putin adica sa reduca cantitatile sau sa renunte la TV,retele de socializare,diverstisment etc

Mie din contra imi pare ca omul,prin natura sa decazuta- animala si vicleana,nu are de gand sa urce stacheta;daca ii ceri putin,se va multumi cu putin si nu va dori sa schimbe asta ba chiar vor miscora si minimul= dovada catolicii americani!
Trebuie sa ceri foarte mult pt ca sa ajungi la niste niveluri cat de cat satisfacatoare.

[DragosP]

Tare mi-e că în curând BC o să se modernizeze și mai mult...
De parcă Biserica trebuie să se dea după oameni, nu oamenii să fie în Biserică...

[tabitha]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Deci, dintr-un motiv sau altul, Biserica Catolica a observat, cu durere, ca tot mai putini oameni tin post si tot mai multi cad in pacatul de moarte al nerespectarii postului.

Observatia e bună că oamenii moderni nu prea mai tin posturile, dar de unde până unde este ăsta păcat de moarte?
Parcă si zicea Sf. Apostol Pavel pe undeva, că cel care mănâncă de dulce să nu-l judece pe cel care tine post, si viceversa.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de mirela.t

Parcă si zicea Sf. Apostol Pavel pe undeva, că cel care mănâncă de dulce să nu-l judece pe cel care tine post, si viceversa.

"A nu judeca" are alt sens. Nerespectarea postului este pacat de moarte. Se iarta numai prin spovada. Luati un indreptar de spovada ortodox si va lamuriti.

[tabitha]

Îndreptarele de spovedanie sunt anacronice. De pildă cel al pr. Nicodim Măndită, cel mai cunoscut, are destule precizări depasite si chiar ridicole. Nu în asta constă ortodoxia.

https://docs.google.com/file/d/0B-Wh...cWs/edit?pli=1

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de mirela.t

Îndreptarele de spovedanie sunt anacronice.

Nu exista moda in morala. Ceea ce a fost pacat ieri, este pacat si azi. Ceea ce a fost virtute ieri, este virtute si azi. Biserica are depline puteri de a schimba regulile postului in functie de binele credinciosilor, are depline puteri de a schimba disciplina ecleziala, ritualul liturgiei, sau organizarea ei, putand introduce institutii noi sau suprima cele vechi. Dar nu are nici cea mai mica putere de a schimba nici credinta, nici morala. In ceea ce credeau parintii nostri precum si cei dinaintea lor, pana la Sfintii Parinti si Apostoli, in aceea credem si noi. Ceea ce ei considerau bun ori rau, tot asa consideram si noi.

[tabitha]

Mda, ce să mai, suntem tot pe-acolo ca si crestinii apostolici..

De la 10 porunci am ajuns la îndreptare de spovedanie cu sute de puncte, unele frizând ridicolul.


77. Mi-am lepădat prin radere, podoaba bărbătească,
(barba şi mustăţile), aruncându-le la gunoi
ca să apar mai tânăr, după voia veacului acestuia.

78. M-am pudrat, m-am parfumat, m-am spălat cu
săpunuri parfumate ca să fiu atrăgătoare trupeşte.

90. Am purtat inele în degete în afară de ziua în
care m-am cununat.

54. Mi-am făcut semnul Sf. Cruci cu capul acoperit
când am trecut pe lângă Sf. Biserică

115. Am crezut rău că cei care se împărtăşesc mor,
şi de aceea nu-i bine să se împărtăşească cineva, ca
să nu moară.

300. Am stat la îndoială cu sufletul meu când trebuia
să zic: "€žda" sau "€žba".

318. Mi-am împodobit casa cu obiecte luxoase.

319. Ca femeie mi-am retezat, ba chiar mi-am şi
tuns părul capului după moda veacului acestuia...
L-am aranjat pentru a robi inimile tinerilor.

320. Am purtat rochie scurtă, ori prea lungă. Am
purtat pantofi şi ghete cu tocuri înalte.

431. Din lenevire sau din rea obişnuinţă, în loc de
"€žIisus" şi de "€žDomnul nostru Iisus Hristos", am pronunţat,
scris, numai "€žIsus" si "€žDomnul Isus", după
cum obişnuiesc sectarii. Aşijderea, tot din lenevire şi
obişnuinţă, am retrogradat în rugăciuni şi cântări pe
Maica Domnului, rostind în loc de: "žBucurate, Maică,
pururea Fecioară" cu îngerii şi cu Sfinţii, "€žBucurate,
mireasă, pururea Fecioară".'

Multe cirese sunt pe tort !!

[Mihnea Dragomir]

Mirela,

Este normal ca cele zece porunci sa fie dezvoltate, pentru ca poporul lui Dumnezeu sa inteleaga mai bine care anume aspect din viata de toate zilele este pacat si ce nu. In functie de o epoca sau alta, aceasta intelegere poate diferi, fiindca fiecare epoca vine cu normele ei. Norme scrise sau, in majoritatea cazurilor, nescrise.

Majoritatea punctelor citate se refera la modestie. Dar ce inseamna, mai exact, "immodest dressing" difera de la o epoca la alta. De la un spatiu geografic la altul. Ceea ce nu difera, ci ramane invariant este principiul: "immodest dressing" este un pacat.

Au fost timpuri si spatii cand a-ti rade barba era "out of norm". Au fost timpuri si spatii cand a-ti lasa barba era "out of norm". Pe columna lui Traian ii deosebim usor pe stramosii nostri daci de stramosii nostri romani: unii au barba, ceilalti nu. Indreptarul de spovada citat a fost editat intr-o epoca in care a-ti rade barba era "out of norm", sub influenta rasariteana. Astazi traim mai mult sub influenta apuseana. Pantalonii sunt admisi astazi, portul lor nu mai e "pacat", intrucat nu mai sunt "immodest dressing". A fost o vreme, in spatiul actual al Romaniei, in care nu numai femeile, dar nici barbatii nu purtau pantaloni. Dumnealui boier Dinicu Golescu, in vizita la casele de nebuni din Viena unde vroia sa se inspire luand modelul, a fost rugat diplomatic sa-si dea jos caftanul, fiindca vestimentatia lui sui generis (pentru vienezi) ii agita pe cei internati acolo. Boierul a refuzat, la randul lui justificat: inlocuirea caftanului cu pantaloni si veston era in afara normelor boieresti. Nu mai departe de acum 150 de ani, Poetul National ia in tarbaca pe tinerii care vin de la Paris sa ne invete la gat cravatei cum se face nodul. Astazi, cravata e norma. Daca vrei sa provoci scandal in biserica, imbracandu-te imodest, astazi iti pui lavaliera sau jaboul. Sau camasa lunga si itarii. Ori caftanul boieresc. Principiul a ramas, aplicarea normelor difera. Iar principiul este: sa nu provoci scandal (= piatra de poticnire) in societate si, mai ales, la biserica.

Acuma, sa revenim la post. Constatam o deosebire intre aplicarea normelor in privinta vestimentatiei si cea in privinta postului. In primul caz, avem ceva care este in afara competentelor Bisericii si care e guvernat de regulile vagi, nescrise, ale bunului simt comun. In cazul al doilea avem ceva care este in cadrul limitelor de competenta ale Bisericii si care e guvernat de reguli precise, scrise.

Ceea ce nu trebuie sa mancati astazi este mentionat in calendarul dv. Ceea ce nu trebuie sa imbracati astazi nu este mentionat in calendarul dv.