celibatar

[ioana5760]

În prealabil postat de Florinvs

Inteleg ca avem opinii diferite in privinta relatiilor intime inainte de casatorie, si va respect opinia dumneavoastra!

Iar in mod logic si normal- scopul oricarei casnicii este intradevar si mântuirea, dar si a fi fericit/fericita alaturi de persoana iubita. Nu am auzit pe nimeni- ar fi anormal- care sa se casatoreasca ca sa fie nefericit!
Si in mod evident, atunci când esti alaturi de persoana iubita, este NORMAL sa te bucuri si sa fii fericit.

Iar cu partea daca ar sti ce urmeaza- atata timp cat doi oameni maturi, cu o judecata sanatoasa, fara vicii grave de caracter sau comportament (bautura, infidelitate, caracter violent, consum de droguri, etc), si care au principii morale sanatoase, care impartasesc gusturi, pasiuni comune, care au si o atractie fizica reciproca si care sunt legati de sentimente autentice reciproce, decid sa se casatoreasca, in mod logic si firesc nu poate urma decat o casatorie reusita si o viata de familie armonioasa, echilibrata si fericita!
Asta este convingerea mea ferma.

Din pacate sunteti foarte idealist, nu stiu cati ani aveti, dar visele astea le avem prin scoala, pe la 15 ani poate, cand visam sa ne casatorim ca in basme si sa traim cum spuneti "o viata de familie armonioasa, echilibrata si fericita". Mare greseala sa va ganditi ca va astepta numai placere si bucurii dupa casatorie. E si placere, si bucurii , dar si cruce: obligatii, raspundere, jertfa, dureri etc.

Cand vorbiti de persoana iubita cu care doriti sa va casatoriti o idealizati, o faceti un soi de semi sfanta, dar ea e doar o fiinta umana care nu ofera nici o garantie la fericire pana cand moartea va va desparti.
Aveti muuulte asteptari dar trebuie sa va ganditi si invers, dvs ce oferiti?

[AlinB]

Buna remarca :)

În prealabil postat de ioana5760

Din pacate sunteti foarte idealist, nu stiu cati ani aveti, dar visele astea le avem prin scoala, pe la 15 ani ...

Deh, ce să facem... Fiecare are dreptul să rămână blocat acolo unde memoria afectivă îi spune (fără nici o legătură cu viaţa, raţiunea, Dumnezeu) că, chipurile, îi mergea "bine"....
Infantilisme, soro, patologii banale care s-ar vindeca repejor dacă omul (tot omul care suntem, frăţeşte) ar avea măcar un strop de punere în paranteză. De sine.
Domnul să ne miluiască!

[Florinvs]

În prealabil postat de ioana5760

Din pacate sunteti foarte idealist, nu stiu cati ani aveti, dar visele astea le avem prin scoala, pe la 15 ani poate, cand visam sa ne casatorim ca in basme si sa traim cum spuneti "o viata de familie armonioasa, echilibrata si fericita". Mare greseala sa va ganditi ca va astepta numai placere si bucurii dupa casatorie. E si placere, si bucurii , dar si cruce: obligatii, raspundere, jertfa, dureri etc.

Cand vorbiti de persoana iubita cu care doriti sa va casatoriti o idealizati, o faceti un soi de semi sfanta, dar ea e doar o fiinta umana care nu ofera nici o garantie la fericire pana cand moartea va va desparti.
Aveti muuulte asteptari dar trebuie sa va ganditi si invers, dvs ce oferiti?

Am spus ca nimeni nu este perfect, ca toti avem calitati si defecte. De asemenea, am spus ca orice casnicie implica si o mare responsabilitate, ca in orice casnicie mai apar si momente de neintelegeri , divergente sau greutati! Nicioadata nu am sustinut ca o casnicie este "vopsita" in roz si ca ar curge numai lapte si miere!

Insa ceea ce sustin este faptul ca doi oameni maturi, cu credinta in Dumnezeu, care nu au vicii grave de caracter (din cele enumerate) , si care sunt legati de sentimente autentice reciproce, vor sti si vor putea sa depaseasca orice neintelegere, cearta, greutati, etc- care inevitabil pot aparea in orice casnicie, si aceea casnicie va putea dura toata viata.

Este adevarat ca atunci cand ne casatorim cu cineva trebuie sa fim ferm convinsi ca vrem sa fim impreuna cu aceea persoana toata viata, este adevarat ca trebuie sa ne gandim foarte bine inainte de a face acest pas, insa nici nu trebuie sa nu ne casatorim de frica a ceea ce ar putea merge rau, dupa "principiul" drobului de sare!

În prealabil postat de Florinvs

Este adevarat ca atunci cand ne casatorim cu cineva trebuie sa fim ferm convinsi ca vrem sa fim impreuna cu aceea persoana toata viata, este adevarat ca trebuie sa ne gandim foarte bine inainte de a face acest pas, insa nici nu trebuie sa nu ne casatorim de frica a ceea ce ar putea merge rau, dupa "principiul" drobului de sare!

Frate, pentru Dumnezeu, de unde ştiţi?????
Nu vedeţi că exageraţi cu presupusul şi cu normativul, ca şi când aţi avea vreo minimă experienţă în căsnicie?
Dumneavoastră vă exprimaţi aici, cu carul, doar prejudecăţile - să mă iertaţi vă rog! Normativitatea asta e colosal de apăsătoare. De ce nu voiţi să vă eliberaţi de ea şi să încercaţi marea căsniciei măcar cu degetul, mai întâi...:)

De ce, frate, nu scrieţi despre ce cunoaşţeţi din experienţă, din încercări etc.?
Eu sunt sigur că aţi avea multe lucruri folositoare şi interesante de împărtăşit, sunt absolut sigur de asta deoarece aveţi multă bunăvoinţă, în general, pentru expunerea celor dinlăuntru...

Haideţi, Florin, centraţi-vă pe împărtăşirea a ceea ce cunoaşteţi! Sau menţionaţi că daţi cu ipoteza, pentru cazurile când nu cunoaşteţi. Doar nu mai debitaţi afirmaţii categorice în cestiuni pe care nu le-aţi experiat un strop!
Va fi bine şi frumos pentru toţi şi mai întâi pentru dvs., de veţi face acest exerciţiu de onestitate şi simplitate.
Doamne ajută!
P.S. Eu cred că v-aţi obişnuit să puneţi carul înaintea boilor, apoi vă miraţi că teleguţa nu înaintează... Păi cum ar putea s-o facă?

[OctavianAdrian]

Calea cea buna este calea cea dreapta. Scurt spus, este de ales intre calugarie sau casatorie. Dar daca, nu alegi nici una, exista si a treia cale...Celibatul. Desigur, fiecare cale aleasa are dificultatile ei si nimeni nu le poate intelege mai adanc decat duhovnicul. Aceste cai de(ne)desavarsire trebuie alese cu mare atentie si dupa o lunga perioada de cantarire a alternativelor si sfatuire (cu duhovnicul, de obicei). Calea cea dreapta...este personala/personalista si nu trebuie teoretizata pe forumuri...

"Cred Doamne, ajuta necredintei mele."

[AlinB]

În prealabil postat de Florinvs

Am spus ca nimeni nu este perfect, ca toti avem calitati si defecte. De asemenea, am spus ca orice casnicie implica si o mare responsabilitate, ca in orice casnicie mai apar si momente de neintelegeri , divergente sau greutati! Nicioadata nu am sustinut ca o casnicie este "vopsita" in roz si ca ar curge numai lapte si miere!

Insa ceea ce sustin este faptul ca doi oameni maturi, cu credinta in Dumnezeu, care nu au vicii grave de caracter (din cele enumerate) , si care sunt legati de sentimente autentice reciproce, vor sti si vor putea sa depaseasca orice neintelegere, cearta, greutati, etc- care inevitabil pot aparea in orice casnicie, si aceea casnicie va putea dura toata viata.

Este adevarat ca atunci cand ne casatorim cu cineva trebuie sa fim ferm convinsi ca vrem sa fim impreuna cu aceea persoana toata viata, este adevarat ca trebuie sa ne gandim foarte bine inainte de a face acest pas, insa nici nu trebuie sa nu ne casatorim de frica a ceea ce ar putea merge rau, dupa "principiul" drobului de sare!

Evident, nu ai priceput mare lucru.

În prealabil postat de ahilpterodactil

Frate, pentru Dumnezeu, de unde ştiţi?????

În prealabil postat de AlinB

Evident, nu ai priceput mare lucru.

Voi pe topicul "Muzica ce ne incanta!" nu vă uitaţi?

[Florinvs]

În prealabil postat de ovidiu b.

Voi pe topicul "Muzica ce ne incanta!" nu vă uitaţi?

Ce legatura au gusturile muzicale cu ideile si conceptiile despre casatorie ?!

Este adevarat ca nu sunt inca casatorit, dar toate aspectele si opiniile pe care le-am despre casatorie si viata de familie tin de bunul simt omenesc, de firescul lucrurilor, ori pentru ca sa stii aceste aspecte nu este obligatoriu a fi intai casatorit!

Iar ca o concluzie la acest topic- este de preferat ca omul sa aleaga una dintre cele doua cai in viata- casatoria si întemeierea unei familii sau calugaria.
Insa in cazuri deosebite- când un om nu simte nici o aplecare spre calugarie, dar nici nu-si gaseste pe cineva cu care vrea sa se casatoreasca- atunci intradevar poate ranmane si celibatar.

În prealabil postat de Florinvs

Ce legatura au gusturile muzicale cu ideile si conceptiile despre casatorie ?!

... :)) N-au nici o legătură, la fel cum nu există nici o legătură între ceea ce crezi tu despre întemeierea unei familii (idei proprii) şi care este de fapt învăţătura întemeierii unei familii în duh creştin.

În prealabil postat de Florinvs

Este adevarat ca nu sunt inca casatorit,

Bun aşa, tu poţi continua cu datul cu presupusul, dar în ruptul capului să nu pleci urechea la ce-ţi spun şi alţii. :))

În prealabil postat de Florinvs

dar toate aspectele si opiniile pe care le-am despre casatorie si viata de familie tin de bunul simt omenesc, de firescul lucrurilor, ori pentru ca sa stii aceste aspecte nu este obligatoriu a fi intai casatorit!

Nu crezi că mai de folos ţi-ar fi să asculţi şi ce spune Biserica sau părerea unora căsătoriţi duşi mai des pe la biserică?