Cugetari din Dharma

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

"Cea de a patra nonvirtue verbala - cuvintele care ranesc, astfel:
1. Expunerea greșelilor cuiva în public
2. Rănirea indirecta
3. Birfa

Tsogyal, focul acestor cuvine arde atat inima ta cat si inima celorlalti.
Ucide puterea de viata eliberatoare.

Aceasta non-virtute are următoarele trei tipuri de rezultate:
1. Rezultatul coacerii este renasterea (azvirlirea) în cele trei tărâmuri inferioare.
2. Rezultatul inertial - chiar dacă renaști din nou ca un om, vei continua sa proliferezi vorbe ofensatoare la adresa altora și vei provoca iritare..
3. Rezultatul care corespunde cauzei este că vei vei gasi placere in ranirea altora.

Tsogyal, dacă ai abandona aceste acțiuni vei atinge rezultatele opusul lor.
Ființele epocii întunecate nu vor avea parte de nicio bucurie."

Padmasambhava

Si ce relevanta are? Bine, rau, bucurie, durere, toate sunt iluzii, un "eliberat" nu trebuie sa tina cont de ele.

[florin.oltean75]

În prealabil postat de AlinB

Si ce relevanta are? Bine, rau, bucurie, durere, toate sunt iluzii, un "eliberat" nu trebuie sa tina cont de ele.

Un eliberat tine cont de toate, priveste toate cate sunt - insa are puterea sa vada prin bine si rau, bucurie si durere, dincolo de acestea - natura lor ultima.

[florin.oltean75]

"Natura ultima" nu este ceva, nu este o esenta sensibila, nu are caracteristici. Poate fi indicata doar prin negatie, nu este exprimabila.

[florin.oltean75]

Hinayana este un termen sanskrit insemnand "micul vehicul", reprezentand calea spirituala pe care este angajat cineva care cauta eliberarea din existenta supusa cauzalitatii (samsara).

Se spune ca este un vehicul spiritual "mic" pentru ca intentia salvarii se rezuma doar la propriul sine, nu cuprinde toate fiintele captive in procese cauza-efect.

Hinayana cuprinde un set de meditatii care reprezinta fundamentul vehiculelor superioare, Mahayana si Vajrayana.

Fara acestea, Mahayana si Vajrayana sunt lipsite de puterea si puritatea eliberate de Hinayana.

In tratatul sau, Faclia pentru Calea spre Iluminare, Atisha precizeaza ca toate persoanele pot fi incluse in trei categorii:

-persoane cu viziune mica

- persoane cu viziune medie

-persoane cu viziune larga


Persoanele cu viziune mica sunt acele persoane care cauta, in principal, binele propriu. Acestea pot fi de doua feluri:
1.persoane obisnuite care nu au o perspectiva spirituala ci urmaresc sa obtina doar placeri samsarice si
2.persoane speciale care urmaresc sa obtina beneficii si dupa moarte, care practica o anumita forma de religie, anumite virtuti, care promit o viata prospera si dupa moarte.

Persoanele cu viziune medie sunt acele persoane care practica disciplina morala, concentrarea si meditatia cu motivatia renuntarii definitive la satisfactiile/placerile pe care le ofera samsara. Aceste trei forme de practica se numesc "inalte" pentru ca ridica aspirantul "deasupra" samsarei, efectul lor fiind eliberarea din procesele cauza-efect (reincarnari succesive cu suferintele lor asociate).

Persoanele cu viziune larga sunt acele persoane care sunt angajate intr-un efort spiritual care vizeaza salvarea tuturor fiintelor samsarice, fara exceptie. Acestea poarta denumirea de Bodhisattva.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

"Natura ultima" nu este ceva, nu este o esenta sensibila, nu are caracteristici. Poate fi indicata doar prin negatie, nu este exprimabila.

Conform cosmogoniei tale, nu este nici tangibila nici cognoscibila, deci la fel de bine ar putea fi inexistenta.

[AlinB]

În prealabil postat de florin.oltean75

Un eliberat tine cont de toate, priveste toate cate sunt - insa are puterea sa vada prin bine si rau, bucurie si durere, dincolo de acestea - natura lor ultima.

Te contrazici singur.

Conform cosmogoniei voastre, nu exista o "natura ultima" pentru fiinte si in general ceea ce e supus transformarilor.

Deci de ce ar tine cont un "iluminat" de astfel de caracterizari relative?