Sfantul si Marele Sinod - anunțuri, stiri si comentarii de ultimă oră

[suslik]

În prealabil postat de ioan67

Confunzi tipologia modificărilor corpului ca proces biologic (şi da, aşa cum spui există multe variaţii, atât în funcţie de organismul respectiv cât şi în funcţie de efectul diverselor substanţe asupra corpului celui decedat)
cu lucrarea lui Dumnezeu asupra corpului neînsufleţit, care face ca transformările acestuia să urmeze o cale extra/supra-naturală.

Pe de altă parte, asta nu înseamnă că atunci când corpul cuiva putrezeşte, acesta nu poate fi un sfânt. Superstiţia sau prejudecata unor tradiţii locale care susţin că sfinţenia stă în putrezirea sau neputrezirea unui corp, nu are de-a face cu lucrarea lui Dumnezeu.

Când vrea Dumnezeu, corpul unui sfânt poate putrezi. Sau, dimpotrivă, poate rămâne nestricăcios.

P.S. Te-aş ruga să îţi controlezi expresiile referitoare la mine. Nu-ţi face bine la suflet să îţi alimentezi pe ascuns resentimentele şi să le exprimi, ocazional, ca o răbufnire mai mult sau mai puţin fără perdea.

Ai dreptate. Te rog sa ma scuzi de aberatiile intelectualiste exprimate.
In seara asta am decoperit trei lucruri: smerenia, autocenzura la nivelul mai profund, si frica de Intuneric (da, Intunericul cel mai din afara). Nu spun mai mult. Nu are rost.

[CristianR]

De ce sunteți, fraților, așa supărați? Unii pe ceilalți, vreau să spun, că necazurile nu lipsesc.

[DragosP]

Lumea-i mică și nu în cap unul de altul.

[suslik]

În prealabil postat de DragosP

Lumea-i mică și nu în cap unul de altul.

Genial exprimat. Exact, istoria relatiilor umane interpersonale poate fi definita prin aceasta unica fraza.

[CristianR]

Uite ce mi se pare mie că se petrece adesea pe forum și de unde ies „războaiele fratricide”: Vine unul și zice: Știi cum ești? Nu știi. Stai să-ți arăt eu, că o să-ți fie de folos. Și se apucă de-i face un portret cu tușe cât mai groase, cât îl ține pe el talentul, căutând, eventual, aplauzele spectatorilor. Portretizatul se simte dator să-și arate și el talentul și, cu aceeași bună intenție de a-și îndrepta fratele, îi face și el un portret, după cum se pricepe.

S-a umplut forumul de portrete; mai bine zis de caricaturi. Nu spun că n-ar avea și caricatura un rol terapeutic – în primul rând să diminueze egoul portretizatului.

Dar nu cred că pentru asta ne aflăm aici. Și mai cred că nu poți privi obiectiv pe cineva, iar portretul pe care i-l faci spune mai mult despre ochiul tău decât despre cum e celălalt „în realitate”. Pentru că în profunzimea lui, celălalt este inepuizabil, și dacă pătrunzi tot mai mult – ceea ce nu poți face decât iubindu-l – vei ajunge și să te minunezi mai mult de el.

E adevărat că la unii frumusețea asta din adânc e acoperită de un strat mai gros decât la alții, însă condiția ca să o putem vedea (dacă chiar vrem asta) e scoaterea bârnei din ochiul nostru.

[DragosP]

Care bârnă?

[AlinB]

În prealabil postat de DragosP

Care bârnă?

Din ochiul tau, normal. Dar pentru ca o ai, nu poti sa o vezi, veeeezi ?

[ioan67]

În prealabil postat de CristianR

Uite ce mi se pare mie că se petrece adesea pe forum şi de unde ies "războaiele fratricide": Vine unul şi zice: ştii cum eşti? Nu ştii. Stai să-ţi arăt eu, că o să-ţi fie de folos. Şi se apucă de-i face un portret cu tuşe cât mai groase, cât îl ţine pe el talentul, căutând, eventual, aplauzele spectatorilor. Portretizatul se simte dator să-şi arate şi el talentul şi, cu aceeaşi bună intenţie de a-şi îndrepta fratele, îi face şi el un portret, după cum se pricepe.

S-a umplut forumul de portrete; mai bine zis de caricaturi. Nu spun că n-ar avea şi caricatura un rol terapeutic şi în primul rând să diminueze egoul portretizatului.

Dar nu cred că pentru asta ne aflăm aici. Şi mai cred că nu poţi privi obiectiv pe cineva, iar portretul pe care i-l faci spune mai mult despre ochiul tău decât despre cum e celălalt "în realitate". Pentru că în profunzimea lui, celălalt este inepuizabil, şi dacă pătrunzi tot mai mult - ceea ce nu poţi face decât iubindu-l - vei ajunge şi să te minunezi mai mult de el.

E adevărat că la unii frumuseţea asta din adânc e acoperită de un strat mai gros decât la alţii, însă condiţia ca să o putem vedea (dacă chiar vrem asta) e scoaterea bârnei din ochiul nostru.

........:)))
P.S. Nu e râs de ironie, Alioşa, ci de încântare...:) Mai ales că mi te închipui scriind serios, grav, cu oarece abia perceptibil zâmbet pe chip....:)
P.P.S. Tocmai ne-ai spus cum suntem, ca într-o definiţie vicioasă....:))) (Asta da, ar ascunde o mică ironie... Dar mică, încântarea faţă de elocinţa discursului tău rămânînd principală.)

Înaltpreasfințitul Mitropolit Serafim de Kythira ia atitudine față de comunicatul de presă greșit al ierarhiei grecești


http://prieteniisfantuluiefrem.ro/20.../#comment-4020

[CristianR]

În prealabil postat de ioan67

Tocmai ne-ai spus cum suntem, ca într-o definiţie vicioasă....:)))

Aşa-i. Eu am făcut o schiţă de grup, dacă vrei; mai mult despre ce facem decât despre cum suntem.