Atotstiinta Lui Dumnezeu vs. Crearea si caderea omului

[Marius22]

Intre atotstiinta lui Dumnezeu si actul creator nu exista contradictie. Aceasta apare doar din modul nostru “limitat” - ce deriva din faptul ca nu avem o existenta "prin sine"- de a privi lucrurile. Ingerii si oamenii nu au fost creati dintr-o necesitate ci din iubire si libertate, pentru a inainta in Iubire, tocmai afirmandu-si libertatea, insa corect asumata.

Este cunoscuta afirmatia Sfantului Ioan Damaschin potrivit careia "Dumnezeu prestie, dar nu predetermina". Sfantul Maxim Marturisitorul, priveste predestinatia sub doua aspecte: "dupa fiinta" si "dupa vointa". In cazul primului aspect, "dupa fiinta", Sfantul Maxim afirma ca Dumnezeu predetermina anumite momente ale vietii noastre precum: timpul nasterii, familia in care ne nastem, anumite incercari de pe parcursul vietii etc. Predestinatia "dupa vointa", nu exista. Dumnezeu nu incalca, deci, liberul arbitru al fiintelor rationale, create dupa chipul Sau si chemate la asemanarea cu Sine, asumandu-si, El, Cel nelimitat, in mod voit, aceasta "limita".

[laurschepsis]

Doamne-ajuta!

Florin-Ionut, mi-ai adus o negraita bucurie plasand pe acest topic adresa unde poate fi ascultata emotionanta marturie a Parintelui Galeriu:

http://www.crestinortodox.ro/Asculta...cala-2421.html

[SIZE=4]Dupa ce am ascultat-o nu mai pot decat sa va recomand cu toata fiinta:[/SIZE]
[SIZE=4]Cautati 2 ore de liniste, in casa sau oriunde, puneti-va castile si ascultati ceva ce eu nu pot cuprinde in cuvinte.[/SIZE]
[SIZE=4][/SIZE]
[SIZE=4]Doamne-ajuta![/SIZE]

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de laurschepsis

Doamne-ajuta!

Florin-Ionut, mi-ai adus o negraita bucurie plasand pe acest topic adresa unde poate fi ascultata emotionanta marturie a Parintelui Galeriu:

http://www.crestinortodox.ro/Asculta...cala-2421.html

[SIZE=4]Dupa ce am ascultat-o nu mai pot decat sa va recomand cu toata fiinta:[/SIZE]
[SIZE=4]Cautati 2 ore de liniste, in casa sau oriunde, puneti-va castile si ascultati ceva ce eu nu pot cuprinde in cuvinte.[/SIZE]

[SIZE=4]Doamne-ajuta![/SIZE]

Daca iti place stilul Parintelui Galeriu si daca vrei sa intelegi sau sa incerci sa patrunzi taina Jertfei si sensul Rascumpararii noastre, citeste online teza lui de doctorat: [COLOR=Red]http://www.scribd.com/doc/3064730/pr-Galeriu-Constantin-JERTFA-si-RASCUMPARARE[/COLOR] .

De remarcat ca se poate mari pe tot ecranul, folosind butonul cu simbol de dreptunghi din dreapta sus si apoi simbolul "+" din mijloc sus.

Daca ti se pare prea mult de citit, incepe cu partea a doua (pagina 119).

[laurschepsis]

Multumesc.
Doamne-ajuta!

[laurschepsis]

În prealabil postat de Marius22

... Dumnezeu nu incalca, deci, liberul arbitru al fiintelor rationale, create dupa chipul Sau si chemate la asemanarea cu Sine, asumandu-si, El, Cel nelimitat, in mod voit, aceasta "limita".

Doamne-ajuta!

Dumnezeu participa permanent in viata noastra. Si intervine pentru ca ne da ce ne trebuie. Dar, nu ne obliga, ci doar ne reaminteste ce e bine. Noi suntem cei care alegem. Adam a ales. Eva a ales. Povestea Evei si a lui Adam se repeta zilnic, cu fiecare din noi intr-o masura mai mare sau mai mica. Liberul arbitru, il avem in general la dispozitie. Parintele Arsenie Boca spunea, referitor la faptul ca Dumnezeu ne asteapta (dar nu de pe o pozitie contemplativa), ca: "Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu".

Draga Marius22, de acord cu argumentatia ta, mai putin ultima parte din fraza de final. Eu as prefera, sa ma feresc sa-l fixez pe El, cel nelimitat, intre termeni ca "asumandu-si" sau "in mod voit". Suna nefiresc si contradictoriu cand discutia cauta raspunsuri despre Marele Creator.

Draga Mihailt, noi trebuie sa lucram mult si cu folos cu persoana noastra, sa invatam sa avem rabdare, sa ajungem sa ne iubim cu adevarat aproapele, sa studiem si sa cerem cunoastere si, poate intr-o zi, daca Dumnezeu va avea mila de vreunul din noi, poate ne va revela cate ceva din adancimile pe care vrem sa le exloram. Pana atunci, plasarea Parintelui Galeriu in contextul interventiei tale te pune intr-o pozitie incomoda. Asculta, te rog, conferinta in intregime si-ti vei schimba parerea. Si iarta-ma si pe mine ca nu am gasit poate cele mai potrivite cuvinte sa iti atrag atentia ca, uneori sinceritatea, condusa de graba, te expune dezavantajos.

Doamne-ajuta!

[Marius22]

În prealabil postat de laurschepsis

Doamne-ajuta!

Draga Marius22, de acord cu argumentatia ta, mai putin ultima parte din fraza de final. Eu as prefera, sa ma feresc sa-l fixez pe El, cel nelimitat, intre termeni ca "asumandu-si" sau "in mod voit". Suna nefiresc si contradictoriu cand discutia cauta raspunsuri despre Marele Creator.

Doamne-ajuta!

Prin exprimarea respectiva, am incercat sa subliniez ca aceasta reprezinta o forma de smerire (chenoza) a lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca omul sa-L iubeasca liber, lasandu-i si putinta de a nu-L iubi. Parintii Bisericii spun, in acest sens, ca "toate ii sunt cu putinta lui Dumnezeu, afara de puterea de a-l sili pe om sa-L iubeasca". Dar nu pentru ca nu ar putea, caci "Dumnezeu poate cate vrea, dar nu vrea cate poate". Dupa Sfantul Nicolae Cabasila, "Dumnezeu se arata, dezvaluindu-Si iubirea… Respins, el asteapta la usa… Pentru tot binele pe care ni l-a facut, El nu ne cere, in schimbul stergerii datoriei, decat iubirea."

[laurschepsis]

În prealabil postat de Marius22

Prin exprimarea respectiva, am incercat sa subliniez ca aceasta reprezinta o forma de smerire (chenoza) a lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca omul sa-L iubeasca liber, lasandu-i si putinta de a nu-L iubi. Parintii Bisericii spun, in acest sens, ca "toate ii sunt cu putinta lui Dumnezeu, afara de puterea de a-l sili pe om sa-L iubeasca". Dar nu pentru ca nu ar putea, caci "Dumnezeu poate cate vrea, dar nu vrea cate poate". Dupa Sfantul Nicolae Cabasila, "Dumnezeu se arata, dezvaluindu-Si iubirea… Respins, el asteapta la usa… Pentru tot binele pe care ni l-a făcut, El nu ne cere, in schimbul stergerii datoriei, decat iubirea."

Doamne-ajuta!
Asa este. Am inteles si mi-a placut mult raspunsul tau de prima data. Sunt de acord si cu aceasta noua precizare. Asa gandesc si eu. Am incercat doar sa atrag atentia sa avem grija sa nu ii atribuim lui Dumnezeu reactii tipic telurice. Incerc sa fiu mai clar. Dumnezeu nu da socoteala, nu raspunde pentru cele create. Ca atare, nu-si poate asuma. Nu are in fata cui. Nu are de ce.

Si am scris acestea cu drag, din unghiul meu, ingust, al celui care bajbaie prin intuneric.

Doamne-ajuta!