Din minunata lume a necuvantatoarelor

Jderul de Pin este un animal de culoare maro, cu exceptia dungilor galbene regulate de pe gat; coada este lunga si stufoasa. Desi este activ, in general, noaptea, adesea apare si la amurg si rasarit. Este un catarator agil, iar atunci cand se deplaseaza, are un mers saltat.


Da nastere o singura data pe an , la 2-7 pui, care se nasc primavara, si sunt acoperiti cu o blana deschisa la culoare.

Habitat: zone impadurite si paduri.

Marime: 35-58 cm, plus o coada de pana la 28 cm.

Hrana: pasari si mamifere mici; fructe de padure si alte fructe.

Raspandire: in marea parte a Europei, cu exceptia unei mari parti a Angliei, Spaniei, Portugaliei si Greciei. Este intalnit si in insule.

Specii similare: Jderul de fag.

Martes foina - Jderul de fag

Similar in marime si culoare cu Jderul de Pin, Jderul de Fag are, pe gat, o pata galben- albicioasa. Cunoscut si sub numele de Jderul de piatra, este intalnit adesea in zonele aride, pietroase, in care isi sapa vizuine mici.


Este mai activ dimineata si seara, dar apare si in timpul zilei. Da nastere o singura data pe an, primavara, la 1-8 pui.

Habitat: paduri, versante pietroase ale dealurilor.

Marime: 44-54 cm, plus o coada de pana la 32 cm.

Hrana: in special mamifere mici si pasari.

Raspandire: este larg raspandit in intreaga Europa, cu exceptia Insuleleor Britanice si a Nordului Scandinaviei.

Specii similare: Jderul de pin.

Martes foina - Jderul de fag

Denumit si bursuc, membru al familiei Mustelidae, viezurele este un mamifer plantigrad, raspandit in cea mai mare parte a Europei, cu exceptia jumatatii nordice a Scandinaviei, si a insulelor: Sicilia, Sardinia, Corsica si Baleare. Este un animal de talie mica, cu o lungime a corpului de 70-80 cm. Are o coada scurta, stufoasa, de culoare deschisa, de aproximativ 20 cm., sub care se afla o glanda cu secretie dezagreabila, cu rolul de a indeparta dusmanii. Lungimea la greaban este de 30 cm si poate atinge o greutate de 10-20 kg.

Viezurele Meles meles este usor de recunoscut dupa dungile alb-negru de pe cap. Corpul lui indesat este, aproape in totalitate, de culoare cenusie, cu exceptia picioarelor, a gatului si pieptului care sunt negre si a cozii alburii. Masculii si femelele sunt, de regula, similari ca aparenta, ele fiind uneori ceva mai mici. Numele acestui viezure provine din termenul de origine franceza "bêcheur", care inseamna "sapator", musculatura puternica, picioarele scurte si ghearele lungi reflectand modul sau de viata si sustinand acest apelativ.

Cu toate ca specia Meles meles este foarte cunoscuta, foarte putini oameni au vazut pe viu un exemplar din randul acestor mamifere nocturne, in habitatul lor natural. Aceasta pentru ca in timpul zilei, viezurii sunt complet inactivi si se odihnesc in vizuinele lor, care reprezinta sisteme complexe de tuneluri sapate sub pamant, ce includ cuiburi captusite cu iarba, paie si frunze moarte. Vizuinile sunt transmise din generatie in generatie. In cazuri exceptionale viezurii pot sapa in timpul zilei, de exemplu: in timpul verilor fierbinti, cand rezervele de hrana sunt insuficiente. Desi nu hiberneaza , pe timpul iernii si in perioadele reci petrec aproape tot timpul in adaposturi.

Sunt mamifere omnivore, principala sursa de hrana constituind-o viermii de pamant, din care consuma cantitati impresionante in fiecare noapte (cateva sute). De asemenea, mananca intervertebrate, alune, fructe, vertebrate mici, cereale sau bulbii unor plante. Meles meles este una dintre putinele specii capabile sa ucida si sa manance arici (Erinaceus europaeus), gratie pielii lor groase si a ghearelor lungi.

Traiesc, de obicei, singuri si rareori formeaza grupuri, alcatuite atat din exemplare adulte, cat si din pui. Printre acestia se afla un mascul dominant (vierul) si o femela apta de reproducere (scroafa), in unele grupuri chiar mai multe. Masculii dominanti isi marcheaza teritoriul cu materii fecale si apara grupul de intrusi. Sezonul de imperechere are loc, de regula, primavara, insa nu este exclus nici in timpul anului. Femela fata o singura data pe an, prin februarie-martie, 3-5 pui, orbi, care vad dupa 9 zile si devin independenii dupa o jumatate de an.