Tacerea

În prealabil postat de adrian010155

Cuvintele parintelui sunt adevarate. Dupa marimea scrisului inteleg ca nu esti de acord cu ce am spus eu. Nici nu am aceasta pretentie. Am exprimat doar convingerea mea. Eu m-am referit la cuvant, nu la clevetire.

Nicidecum Adrian! Este doar un alt punct de vedere.Am scris ceva mai mare căci m-am regăsit în aceste cuvine şi poate...pentrucă în acele zile ar fi trebuit să dau nişte replici la o provocare şi am ales să tac.
Îţi citesc cu interes postările.

[adrian010155]

În prealabil postat de dorinastoica14

Nicidecum Adrian! Este doar un alt punct de vedere.Am scris ceva mai mare căci m-am regăsit în aceste cuvine şi poate...pentrucă în acele zile ar fi trebuit să dau nişte replici la o provocare şi am ales să tac.
Îţi citesc cu interes postările.

Ma bucur si iti multumesc, Dorina

[heaven]

Tacerea are rostul ei la momentul ei.
Dar cum s-ar fi raspandit invatatura in lume doar prin tacere?
Adrian010155,ai spus ceva intelept: trebuie sa existe echilibru!

Părintele Iuatin Pârvu spunea
"Trebuie să ştii când să taci şi când să vorbeşti"

-perfect de acord!

Da-mi Doamne puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba, de a avea curajul sa schimb ceea ce pot si de a face diferenta intre cele doua.

- e valabil si in acest caz.

Un cuvant minunat!

XII
[...]
"Ah, daca macar ati sti cat e de mare dulceata si largimea si taria cand ajungi la capatul tuturor povestirilor, acolo unde incep istorisirile si acolo unde ele se sfarsesc. Acolo unde limba tace si unde totul se spune dintr-o suflare!
Cat de plictisitoare devin atunci toate indelungile si obositoarele povestiri ale creaturilor! Cu adevarat ele sunt tot atat de plictisitoare ca pentru cel obisnuit sa vada fulgerul si caruia ii spui povestiri despre fulger.
Primeste-ma in Tine, o Unule Nascut Fiule, asa incat sa pot fi unul cu Tine asa precum am fost inainte de creatie si de Cadere.
Fie ca lunga si plictisitoarea mea poveste despre Tine sa se sfarseasca cu vederea Ta, fie si de o clipa. Fie sa moara inselarea mea in privinta Ta, care m-ar putea face sa cred ca sunt ceva fara de Tine, ca sunt altceva inafara Ta.
Urechile-mi sunt pline de povesti. Ochii mei nu mai cauta sa vada nimic inafara de Tine, esenta mea, Cel plin de povestiri. "