Preotul - ce invata el la facultate?

[sophia]

Pai si atunci cum se poate face sa-si verifice tinerii vocatia inainte sa urmeze o facultate care nu le aduce nimic? Tot practica de care spuneam si pentru teologie mai ales, niste sfatuitori care sa stea de vorba cu ei, sa-i lamureasca si sa-si dea si seama daca au aceasta vocatie.
Da, invatamantul a avut probleme tot timpul si au fost mereu nemultumiri.
Ca o fi sistemul, dar si tinerii, generatiile sunt mereu altele.
Invatatul, studial devine tot mai superflu. Toti ar vrea sa sara peste scoala si ce sa faca in schimb, nu stiu.
Revenind la teologie : candidatii la calugarie inteleg ca sunt sever verificati si sfatuiti pana a fi primiti (si tot nu sunt toti facuti pentru asata si se mai pierd inclusiv in pacate), daca s-ar face si cu viitorii preoti macar atat.
Facultatea, in general, este inca mult prea teoretica si nu te invata sa lucrez cu oamenii, sa te descurci in situatii dificile in profesie, nu te invata lucruri de care mai apoi te lovesti zi de zi.
Nici nu stim bine ce se studiaza la o facultate si pentru ce anume te pregateste (unele sunt asa de moderne si de nebuloase) si te trezesti la sfarsit cu surpriza: ah, asta trebuie sa fac, asta am devenit? Pai eu credeam/imi doream altceva, nu asta. O stiu din experienta proprie.
Plus ca exista (inca) multi care fac o facultate pentru ca sa aibe hartia, sau una anume ca asa vrea mama sau/si tata, dar ei n-au nici o treaba cu domeniul respectiv, sau pentru alte motive si mai ciudate.
Lipseste complet orientarea porfesionala, inca de pe vancile scolii.

Ex. la preoti: se duce tanti Leana cu problema ei la preot. Acela incepe sa-i insire filozofii de prin cartile studiate si citate si etc. Iar tanti Leana zice trista: "da parinte, toate bune, dar eu ce fac ca uite am problema asat si asta, omul meu, sau copilul, sau sora, sau sunt necajita." Si parintele nu stie si ii spune sa se roage si tanti Leana pleaca asa cum a venit (ca stie si dansa ca trebuie sa se roage).

Mirela: probabil ca adminul a studiat dar nu practica profesia, altfel isi punea la semnatura macar "preot".
Vezi, exemplul ma conduce la o idee:
Sunt unii buni teoreticieni, care citesc si studiaza, dar practic nu reusesc sau nu le place, si invers, unii care au acel har, acea indemanare de a pune in practica macar lucruri de bun simt, chiar daca nu au destul cunostinte.
Nici una din aceste categorii nu e mai buna, si nu e completa. Este dorit sa se imbine ambele capacitati.
Sigur, daca o faci numai pentru tine personal si nu ca sa profesezi, este altceva. Exista si oameni care ar invata/studia numai pentru setea lor de cunoastere si aici cred ca ar trebui sa existe studii teologice, cantareti de strana si altele si pentru femeile care isi doresc asa ceva.

credeam ca stii ca nu toti absolventii de Teologie devin preoti.

În prealabil postat de sophia

Ex. la preoti: se duce tanti Leana cu problema ei la preot. Acela incepe sa-i insire filozofii de prin cartile studiate si citate si etc. Iar tanti Leana zice trista: "da parinte, toate bune, dar eu ce fac ca uite am problema asat si asta, omul meu, sau copilul, sau sora, sau sunt necajita." Si parintele nu stie si ii spune sa se roage si tanti Leana pleaca asa cum a venit (ca stie si dansa ca trebuie sa se roage).

Nu cred ca va insira filozofii, ci va vorbi pe intelesul omului.
Dar din experinta ta cu Biserica, ce ne mai poti spune? A filozofat cu tine preotul, in loc sa-ti vorbeasca pe inteles? Sper ca nu.
Dar, Sophia, este si rolul nostru de a acumula cunoastere; sa nu ne bazam doar pe ce ne invata altii. Vei invata mai temeinic citind, si intreband pe forum ceea ce nu intelegi. Dar nu poti aduna cunoastere fara a citi; si fara credinta si fapte bune.

[cristinamaria]

Eu cred ca avem uneori tendinta prea repede sa genralizam din experientele punctuale intalnite. Daca omula intalnit un preot care "filozofeaza" in loc sa adreseze concret problema enoriasului nu e cazul sa facem o regula din asta, si eventual sa si formulam niste recomandari despre cum ar putea fi remediata aceasta "lipsa" a sistemului. Orice sistem genereaza erori, dar nu cred ca il putem judeca pe baza a 2-3exemple din viata personala. Fiecare ne dorim ca viata noastra sa fie relevanta, sa conteze, da nu e totusi cazul sa generalizam experientele personale. Poate ca e si asta una din bazele smereniei.

Daca vrem sa discutam despre sistemul de educatie religioasa r trebui sa depasim exemplele de genul "l-am vazut pe x ca face cutare lucru- iata ce rezultat prost da sistemul", sau "de ce sistemul face asa in loc sa faca invers".

[windorin]

[COLOR=darkred]Prapastia dintre teorie si practica[/COLOR], dintre stiinta si cunoastere nemijlocita, este tot mai mare. Aceasta este de vina pentru toata impietrirea inimilor, tot aceasta pentru racirea credintei si a dragostei.

Insa, [COLOR=darkred]cine sa fie vinovat[/COLOR] pentru aceasta? Profesorul, caci el e dator sa aprinda in elev ravna spre cele sfinte, ori studentul, care nu alearga spre scop (dobandirea Duhului Sfant) indiferent de circumstante? Nu stiu. Cred ca fiecare este vinovat intr'o anumita masura.

[alexandras]

Pentru mine ,facultatea de teologie de la Bucuresti a fost o adevarata binecuvantare,o adevarata revelatie.Am descoperit aici si am traita experiente duhovnicesti extraordinare.Pe langa profesorii deosebiti pe care i-am avutar.Necula,Par.Constantin Coman,par.David,par.Stefan(spiritualul,pe atunci),par.Raduca(pe care si acum il ascult cu mare interes la Trinitas) si altii foarte buni,am avut ocazia sa ascult si sa intalnesc la Teologie mare duhovnici precumar.Cleopa,Ioanichie Balan,Teofil Paraian,Mihoc,prof.Christos Yanaras si altii.

Personal,am trait la Teologie experiente duhovnicesti pe care ulterior nu le-am mai avut.
Zicea cineva de ,,vina'' profesorului sau elevului.Eu cred ca vina este in primul rand a elevului,caci depinde de atitudinea cu care ii asculta pe profesorii de la Teologie.

Aveam un coleg din Galati care era rocker.Asta era pus permenent pe intrebari sucite si orice raspuns din partea profului atragea 10 intrebari,incat uneori eram inclinati sa-i spunem noi sa ia loc si sa inchida gura.

Parerea mea:nu locul,nu altul este de vina ,ci doar eu sunt de vina ca nu sunt orientat cum trebuie,ca nu am ochi duhovnicesc sa vad ceea ce trebuie.

Doamne ajuta!

ps:rockerul nu s-a facut preot! )

[moshu]

În prealabil postat de alexandras

Pentru mine ,facultatea de teologie de la Bucuresti a fost o adevarata binecuvantare,o adevarata revelatie.Am descoperit aici si am traita experiente duhovnicesti extraordinare.Pe langa profesorii deosebiti pe care i-am avutar.Necula,Par.Constantin Coman,par.David,par.Stefan(spiritualul,pe atunci),par.Raduca(pe care si acum il ascult cu mare interes la Trinitas) si altii foarte buni,am avut ocazia sa ascult si sa intalnesc la Teologie mare duhovnici precumar.Cleopa,Ioanichie Balan,Teofil Paraian,Mihoc,prof.Christos Yanaras si altii.

Personal,am trait la Teologie experiente duhovnicesti pe care ulterior nu le-am mai avut.
Zicea cineva de ,,vina'' profesorului sau elevului.Eu cred ca vina este in primul rand a elevului,caci depinde de atitudinea cu care ii asculta pe profesorii de la Teologie.

Aveam un coleg din Galati care era rocker.Asta era pus permenent pe intrebari sucite si orice raspuns din partea profului atragea 10 intrebari,incat uneori eram inclinati sa-i spunem noi sa ia loc si sa inchida gura.

Parerea mea:nu locul,nu altul este de vina ,ci doar eu sunt de vina ca nu sunt orientat cum trebuie,ca nu am ochi duhovnicesc sa vad ceea ce trebuie.

Doamne ajuta!

ps:rockerul nu s-a facut preot! )

scuzaciune ca sunt asa de curios, dar rockerul erai cumva tu?

[windorin]

In urma studiilor, parintele trebuie sa ajunga sa inteleaga ca are [COLOR=darkred]datoria de a se face tuturor toate[/COLOR], de la cel mai simplu, pana la cel mai filosof. Se cade ca, invatand toate cele de trebuinta ale Bisericii, el sa le practice intr'un chip odihnitor pentru toti cei din Biserica, de care si este ales drept preot.

[moment31]

Frate De-ti este sufletul zdrobit de cumplitele sarcinii vietii si nimeni nu se apropie de tine,pentru ca sa ti le ridice,intra in biserica Domnului si cere de la El izbavire prin Rugaciune. De-ti simti inima pustiee de orice adevarata bucurie,in mijlocul tuturor inselaciunilor lumei acestei,vino inaintea altarului,cazi in genunchi si te roaga. Esti apucat napraznic de valul deznajduirii din princina rautatii oamenilor,care din toate partile te inconjoara,tu nu sta nici o clipa cu sufletul nelucrator, ci TE Roaga. .. Tot,tot ce te striveste,pacatul tau sau al altora,slabiciunea,ispita,,boala sau saracia,numai cu un suflet puternic luminat prin rugaciune,poate fi inlaturat. DECI TE ROAGA.. Rugaciunea este pentru sufletul tau aceea ce este respirarea pentru trup,aerul si aripile pentru pasari,apa pentru pesti. FARA O RUGACIUNE FERBINTE,SMERITA SI STARUITOARE,NU ESTE CU PUTINTA SA SA TRAIM SI SA BIRUIM DURERILE IN MIJLOCUL LUMII.,ATATA TRAIM CAT NE RUGAM. De aceea ,iubite frate oricate ori treci pasii tai pe dinaintea unei Biserici deschise,nu trece nepasator mai departe si nici nu te multumi numai cu o singura cruce mecanica,facuta pe chipul tau,ci intra inauntrul ei,aprinde o lumanare smerit in fata Altarului si cazi in genunchipentru o clipa in fata indurarii Domnului care locuieste intransul si vei vedea cum pe data te vei ridica Luminat si Mantuit,de ajutorul Celui care este DUMNEZEUL TAU.. ASA FRATE NU UITA CA TOATA INTELEPCIUNEA VIETII STA CUPRINSA TRAINIC IN ACESTE TREi CUVINTE... ROAGA-TE,, ROAGA-TE, ROAGA-TE.Si munceste cu spor si cinstit ori de cate ori vei fii randuit.Noi rugam pe Dumnezeu sa te binecuvanteze cu sanatate trupeasca si sufleteasca cu belsug si pace munastirea tismana