Pana unde poate patrunde biserica in viata noastra privata?

[sherlock_holmes]

În prealabil postat de dorinastoica14

"Să faci o Iisuse din inima mea
Biserică sfântă să stai Tu în ea"
Versuri simple dintr-un cântec care mie îmi place mult.
Se poate pătrunde oare dincolo de inimă?

Da,se poate.In inima omului fiind Dumnezeu salasluit,prin Dumnezeu putem accede la inima oricarui alt om,de pe pamint,din Cer sau din iad...putem accede la cele nevazute,ingeri dar si demoni,putem zbura oriunde in acest univers sau ne cobori in cele mai din adinc.Prin Dumnezeu,omul devine o prezenta infinita...

Si eu cred ca cei care i-au raspuns Sofiei,Biserica sintem noi uniti prin Duhul lui Dumnezeu...Biserica nu impune,ci ne arata calea spre viata cea vesnica,ce sa facem ca sa nu ne imbolnavim si murim.Iar canoanele,alaturi de celelalte Sfinte Taine sint medicamente,vaccinuri pentru suflete bolnave,prescrise de doctorii duhovnici in functie de bolnavul din fata lor.

Ex de "canon": nu traversati strazile pe culoarea rosu a semaforului!

[cristiboss56]

În timp ce trupul se mişcă pentru împlinirea treburilor necesare, inima trebuie să rămână dăruită în întregime lui Dumnezeu. Numai astfel vom reuşi , în aces Babilon contemporan, să nu uităm adevărata noastră destinaţie, Ierusalimul cel de sus.

[windorin]

Dupa cum spuneam si mai sus, duhvnicul poate patrunde in viata noastra pana unde ii dam noi voie !

Nimeni si nimic nu poate atinge libertatea omului, nici chiar Dumnezeu.

[cristiboss56]

Harul Dumnezeiesc nu anulează libertatea, ci conlucrează cu ea doar la împlinirea poruncilor lui Dumnezeu. Adam se găsea în starea harului, dar nu i-a fost anulată libertatea. De asemenea, îngerii rămând în Duhul Sfânt, dar nu le-a fost luată voia liberă.Domnul L-a trimis pe pământ pe Duhul Sfânt, şi cei care-L primesc , simt Raiul înlăuntrul lor. Putem zice : " de ce nu am şi eu un asemenea har ? " simplu: pentru că nu ne-am lăsat voii lui Dumnezeu , ci trăim după voia noastră !

[sophia]

Nu stiu, din vorbele voastre, de care tare as vrea stiu daca voi credeti in ele, daca voi chiar credeti ceea ce spuneti aici si aplicati, rezulta ca:
1. Canoanele vin de la El, de la Duhul sfant
2. A fi crestin inseamna sa accepti tot ceea ce ti se cere prin niste reguli tainice. Daca nu poti accepta nu poti fi crestin, esti rau etc.
Daca faci lucruri impotriva canoanelor, de ex. ai relatii cu sotul in alta zi decat cele stabilite, este bolnav, murdar, rau, necrestin si alte cuvinte rele pe care le-ati folosit aici.
3. Voi sunteti perfecti si faceti numai ce spun canoanele si de aceea va numiti crestini

Eu nu cred, nu simt asa. Pentru mine altceva inseamna biserica, Dumnezeu, credinta.
Pentru mine canoanele au fost facute de oameni, indiferent ca au fost sanctificati ulterior, dupa felul lor si principiile de atunci. Pe atunci preotii nu aveau sa se insoare, erau alte reguli sociale.
Acum trebuie sa ne gandim si dupa ce legi, in ce lume vrem sa traim.
Daca vrem sa traim ca in secolele trecute, atunci da, ne casatorim neprihaniti, chiar il/o cunoastem numai dupa nunta (se practica in alte religii si astazi), femeia umbla cu rochii pana in pamant si infasurata (eventula crinolina), nu lucreaza, ne putem intoarce si mai mult, in viata de acum 2000 ani. Fara computere, firme, masini, celular, etc.
Pentru ca voi de fapt vreti sa traim viata de acum 2000 ani in secolul 21 si asta nu merge.
In plus pentru voi a fi crestin presupune a nu iubi sotul/sotia asa cum se cuvine. Pentru voi nu exista decat iubirea de Dumnezeu si altceva nimic.
Nu puteti concepe ca un om poate iubi in acealsi timp si pe Dumnezeu, si pe sotul/sotia, parinti. De ce?
Dumnezeu nu cere asta.
Fraza asta cu "iubirea nebuna de Dumnezeu" nu o pricep. Da, poti iubi f.mult pe oricine, dar nu incat sa ignori pe restul.
Asta ma doare.
Voi vedeti/faceti credinta ca ceva f.departe de om, de iubire, de caldura. O faceti ca pe o vesnica penitenta, rece, dura, astrala, filozofica.
Voi va iubiti si doriti sotul/sotia? Si va duceti totusi si la biserica, si va rugati si credeti in Dumnezeu?
Si daca da, vi se pare ca acestea doua se exclud?
Din cele ce spuneti voi asa reiese.
Eu nu vad relatia trupeasca asa cum o vede religia: ceva murdar, obscen, impotriva lui Dumnezeu, animalic. O vad ca pe ceva natural, omenesc, cald, o vad iubire, ceva frumos, curat.
Ma opresc aici. Discutii din astea ma aduc in ratacire din credinta cu adevarat si nu vreau.
Casatoria este o taina, este ceva frumos, lasat de Dumnezeu,iar canoanele astea e impotrivesc Lui.
In ceea ce priveste duhovnicul, este asa cum spuneti - fiecare decide cat si ce sa-i spuna. Dependenta prea mare de el strica.

As vrea sa cred ca totusi nu sunt o crestina rea, ca aceste neputinte omenesti nu impiedica omul in credinta si relatia sa cu Dumnezeu. As vrea sa cred ca nu trebuie sa stam la rascruce si sa alegem: o viata normala omeneasca, sanatoasa, sau asceza, mizerie, singuratate, puscarie si toate acestea pentru mantuire si sa se numeasca credinta.
Nu cred ca pentru asta ne-a facut Dumnezeu.

[cristiboss56]

Faci confuzii peste confuzii, amesteci lucrurile atât de tare , încât mă întreb ce vrei până la urmă ? Viaţa plăcută lui Dumnenezeu este viaţa ce respectă Voia , Legea Lui ! O viaţă normală , inclusiv cea de familie este bine plăcută lui. Iubeşte-ţi soţul, fă dragoste cu el, bucuraţi-vă împreună de tot ce a lăsat bun şi frumos Dumnezeu pe acest Pământ şi-n astă lume. Iubirea de Dumnezeu, nu-i piedică Sofia ! Nu-i piedică în iubirea aproapelui, nu-i piedică in dragostea partenerului de viaţă, nu-i piedică în iubirea trupească şi sufletească , precum dai să se înţeleagă şi vrei a face să se înţeleagă. Du o viaţă normală, echilibrată, iar atunci când cazi în păcat, mărturiseşteţi-l şi te îndreaptă. Ce vrei să auzi sora mea ? Ce ? Că desfrânarea nu-i păcat ? Că mânia, mândria, hoţia, beţia . . . . sunt bune ? Ce vrei sora mea de fapt ? Cunoşti păcatele şi relele ce ne-nconjoară ! Fereşte-te de ele , luptă şi roagă-te neâncetat ! Dragostea de Dumnezeu nu-i piedică în viaţa ta de familie, în viaţa ta de zi cu zi ! E o mare inepţie a susţine aşa ceva mereu, mereu, mereu . Oare inima şi conştinţa ta ,nu-ţi spune când greşeşti ? Sunt sigur că da ! Dar cu o condiţie : să avem discernământ, să fim cât de cât echilibraţi , să fim cât mai aproape de ADEVĂR . Dumnezeu nu ne vrea supra oameni Sofia ! Ci simplu : Oameni .

[sophia]

@cristiboss - Ma raportam in acest fir, la discutia cealalta, de la capitolul "Nunta".
Nu stiu ce anume amestec. Si spun exact ceea ce spuneai si tu aici. Dar vad ca-ti mai schimbi parerile si cam des.
In rest am cam explicat problema mea.
Vroiam sa stiu, sa inteleg de ce esti considerat automat pacatos, ne-curat si in alt fel daca nu respecti niste canoane, si de ce este nevoie de canoane care sa ne reglementeze viata privata, relatia cu sotul, sentimente, etc.
Cred ca putem judeca si singuri si maturi deciziile noastre, pürin modul in care stim si simtim credinta.
Asa cum scriu multi aici, se creeaza oamenilor sentimente de vinovatie la fiecare pas. Este judecat si aratat cu degetul, omul daca traieste asa cum poate.
De aici intrebari ca aceea de pe celalalt fir, sau de pe fire legate de post in general.
Si eu sunt pentru o viata curata intru credinta, dar la modul rational, omenesc.
Si mai cred ca a nostra credinta trebuie sa fie in El si voia Sa si nu in legi facute de oameni.

În prealabil postat de sophia

Nu stiu, din vorbele voastre, de care tare as vrea stiu daca voi credeti in ele, daca voi chiar credeti ceea ce spuneti aici si aplicati, rezulta ca:
1. Canoanele vin de la El, de la Duhul sfant
2. A fi crestin inseamna sa accepti tot ceea ce ti se cere prin niste reguli tainice. Daca nu poti accepta nu poti fi crestin, esti rau etc.
Daca faci lucruri impotriva canoanelor, de ex. ai relatii cu sotul in alta zi decat cele stabilite, este bolnav, murdar, rau, necrestin si alte cuvinte rele pe care le-ati folosit aici.
3. Voi sunteti perfecti si faceti numai ce spun canoanele si de aceea va numiti crestini

În prealabil postat de sophia

Esti incredibila; invata mai intai abecedarul credintei si poate iti raspunzi singura la intrebari

Eu nu cred, nu simt asa. Pentru mine altceva inseamna biserica, Dumnezeu, credinta.

E absolut problema ta dar nu incerca sa ne convingi ca ai dreptate

Pentru mine canoanele au fost facute de oameni, indiferent ca au fost sanctificati ulterior, dupa felul lor si principiile de atunci. Pe atunci preotii nu aveau sa se insoare, erau alte reguli sociale.
Acum trebuie sa ne gandim si dupa ce legi, in ce lume vrem sa traim.
Daca vrem sa traim ca in secolele trecute, atunci da, ne casatorim neprihaniti, chiar il/o cunoastem numai dupa nunta (se practica in alte religii si astazi), femeia umbla cu rochii pana in pamant si infasurata (eventula crinolina), nu lucreaza, ne putem intoarce si mai mult, in viata de acum 2000 ani. Fara computere, firme, masini, celular, etc.
Pentru ca voi de fapt vreti sa traim viata de acum 2000 ani in secolul 21 si asta nu merge.

Draga mea, esti libera sa traiesti cum vrei, unde vrei, dupa ce lege vrei, de asta a lasat Dumnezeu libertatea individuala, ai liber unde vrei
In plus pentru voi a fi crestin presupune a nu iubi sotul/sotia asa cum se cuvine. Pentru voi nu exista decat iubirea de Dumnezeu si altceva nimic.
Nu puteti concepe ca un om poate iubi in acealsi timp si pe Dumnezeu, si pe sotul/sotia, parinti. De ce?
Dumnezeu nu cere asta.
Fraza asta cu "iubirea nebuna de Dumnezeu" nu o pricep. Da, poti iubi f.mult pe oricine, dar nu incat sa ignori pe restul.
Asta ma doare.

Ce anume te doare si de ce? Nu te simti iubita de cei din jurul tau? Esti geloasa cumva pe Dumnezeu?

Voi vedeti/faceti credinta ca ceva f.departe de om, de iubire, de caldura. O faceti ca pe o vesnica penitenta, rece, dura, astrala, filozofica.
Voi va iubiti si doriti sotul/sotia? Si va duceti totusi si la biserica, si va rugati si credeti in Dumnezeu?
Si daca da, vi se pare ca acestea doua se exclud?
Din cele ce spuneti voi asa reiese.
Eu nu vad relatia trupeasca asa cum o vede religia: ceva murdar, obscen, impotriva lui Dumnezeu, animalic. O vad ca pe ceva natural, omenesc, cald, o vad iubire, ceva frumos, curat.

Clar ai probleme!sau mai bine,care este religia ta?careligia crestin ortodoxa nu vede relatia trupeasca asa cum o vezi tu

Ma opresc aici. Discutii din astea ma aduc in ratacire din credinta cu adevarat si nu vreau.
Casatoria este o taina, este ceva frumos, lasat de Dumnezeu,iar canoanele astea e impotrivesc Lui.

Te-ai suparat cand Cristi te-a intrebat ce vrei de fapt? sa te mintim si sa fim de acord cu parerile tale, ca sa nu te ratacesti din credinta? tu sigur esti crestin ortodoxa?Canoanele se impotrivesc lui Dumnezeu?

In ceea ce priveste duhovnicul, este asa cum spuneti - fiecare decide cat si ce sa-i spuna. Dependenta prea mare de el strica.

"Dependenta" de duhovnic NU FACE DECAT MULT BINE, daca duhovnicul este cel care trebuie, bineinteles

As vrea sa cred ca totusi nu sunt o crestina rea, ca aceste neputinte omenesti nu impiedica omul in credinta si relatia sa cu Dumnezeu. As vrea sa cred ca nu trebuie sa stam la rascruce si sa alegem: o viata normala omeneasca, sanatoasa, sau asceza, mizerie, singuratate, puscarie si toate acestea pentru mantuire si sa se numeasca credinta.
Nu cred ca pentru asta ne-a facut Dumnezeu.

A nu se confunda neputinta cu indiferenta, nestiinta si mandria
Daca Dumnezeu a facut totul pentru noi, jertfa suprema pentru mantuirea noastra, tu crezi ca noi nu mai avem nimic de facut?