Pe urmele Sfintilor +

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Nu vei săvârşi ucidere ( Ieşire 20, 15 ) ca să nu încetezi să mai fii fiul Celui care înviază şi morţii, şi să nu te faci prin faptele tale fiul celui care de la început a fost ucigător de oameni. Şi pentru că omorul vine din lovitură, lovitura din vorba de ocară , vorba de ocară din mânie , şi mânia din pagubă, sau din lovitura sau din ocara altuia, de aceea Hristos a zis : "Celui care te loveşte peste obraz, întoarce-i şi pe celălalt ; Pe cel ce-ţi ia haina , nu-l împiedica să-ţi ia cămaşa " ( Luca 6, 29 ) . Dacă cineva te loveşte, nu-l lovi şi tu, dacă te ocărăşte, n-o fă şi tu. Astfel, te vei scăpa de păcatul uciderii atât pe tine însuţi, cât şi pe cel care-ţi face rău. Mai mult , vei primi şi iertarea păcatelor de la Dumnezeu. Pentru că zice : " Iertaţi , şi veţi fi iertaţi " ( Vezi Matei 6, 14 ) . Cel care zice şi face răul, va fi osândit în iadul veşnic, pentru că Hristos a zis : "Cel ce spune fratelui său nebunule se face vinovat de ghena focului " ( Matei 5, 22 ) . << VA URMA >>

Deci , dacă poţi să smulgi răul din rădăcini, dăruind sufletului tău fericirea blândeţii , slăveşte-L pe Hristos , Învăţătorul şi însoţitorul nostru în dobândirea virtuţilor. Fără Acesta , aşa cum aţi aflat, nu puteţi face niciun bine. Dacă nu poţi să rămâi liniştit şi să nu te mânii , să te ridici împotriva ta când te înfuriezi , şi să ceri iertare atât de la Dumnezeu, cât şi de la omul care a auzit , sau a pătimit ceva rău de la tine. Pentru că cel care se pocăieşte la începutul nu ajunge la sfârşitul lui , şi cel care rămâne nepăsător faţă de păcatele lui mici, va cădea după aceea , şi în păcate mari.
<< VA URMA - 8 . Să nu furi ( Decalogul legii creştine - Sfântul Grigorie Palama ) >>

[dragostita]

Vă mulţumesc foarte mult!
Doamne ajută.

[cristiboss56]

Nu vei fura ( Ieşire 20 , 14 ) pentru că Dumnezeu să nu-ţi întoarcă pedeapsa înmiit , El care ştie toate faptele ascunse. Deci, mai bine este să dai pe ascuns şi din bunurile tale, celor care au nevoie , ca să primeşti de la Dumnezeu, Care vede orice lucru ascuns, de sute de ori mai mult , şi viaţa veşnică în lumea viitoare.

[cristiboss56]

Nu vei defăima ( Vezi Ieşire 20, 16 ) ca să nu te asemeni diavolului, care l-a vorbit de rău pe Dumnezeu înaintea Evei , şi să fii blestemat ca şi acela. Deci , mai bine este să acoperi păcatul aproapelui - afară decât vatămă pe mulţi alţii - ca să nu te asemeni lui Ham, ci lui Sem şi lui Iafet , şi astfel să dobândeşti binecuvântarea . * NOTA : Sim , Ham şi Iafet erau cei trei fii ai lui Noe. Odadată Noe a băut mult vin, s-a îmbătat şi s-a dezgolit. Ham, fiul lui , văzând goliciunea părintelui, a vestit-o în batjocură celor doi fraţi ai săi. Aceia, nu numai că nu au râs de Noe, ci au luat degrbă un veşmânt , şi mergând cu spatele , ca să nu vadă goliciunea lui, l-au acoperit cu respect. Când Noe şi-a revenit şi a aflat ce s-a întâmplat, l-a blestemat pe Ham, şi i-a binecuvântat pe Sim şi pe Iafet ( Facerea 9, 8-27 ) . << VA URMA - 10. Să nu doreşti nimic din câte are aproapele tău >>

[cristiboss56]

Nu vei dori ceva al aproapelui tău , nici averi , nici bani , nici slavă , nimic din câte are acesta ( Vezi Ieşire 20, 17 ) . Pentru că dorinţa când se zămisleşte în suflet, naşte păcatul , iar păcatul când se înfierbântă naşte moarte. Dacă nu doreşti cele străine , vei rămâne departe de lăcomie, şi de răpirea bunurilor străine. Aşadar , este mai bine să dai din ale tale celui care cere, şi să miluieşti cât poţi pe cel care are nevoie. Dacă cineva vrea să-i dăruieşti ceva nu-ţi întoarce faţa. Dacă afli ceva care s-a pierdut , să-l dai propietarului, chiar dacă este vrăjmaşul tău. Astfel , te vei şi împăca cu el şi vei birui răul prin bine, aşa cum îţi porunceşte Hristos. << VA URMA >>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Nu vei dori ceva al aproapelui tău , nici averi , nici bani , nici slavă , nimic din câte are acesta ( Vezi Ieşire 20, 17 ) . Pentru că dorinţa când se zămisleşte în suflet, naşte păcatul , iar păcatul când se înfierbântă naşte moarte. Dacă nu doreşti cele străine , vei rămâne departe de lăcomie, şi de răpirea bunurilor străine. Aşadar , este mai bine să dai din ale tale celui care cere, şi să miluieşti cât poţi pe cel care are nevoie. Dacă cineva vrea să-i dăruieşti ceva nu-ţi întoarce faţa. Dacă afli ceva care s-a pierdut , să-l dai propietarului, chiar dacă este vrăjmaşul tău. Astfel , te vei şi împăca cu el şi vei birui răul prin bine, aşa cum îţi porunceşte Hristos. << VA URMA >>

Dacă vei ţine cele mai de sus, cu toată puterea şi vei vieţui împreună cu acestea , vei aduce în sufletul tău comoara evlaviei, vei fi bioeplăcut lui Dumnezeu, vei primi binefaceri de la Acesta şi de la oamenii Lui şi vei fi moştenitor al bunurilor veşnice, pe care fie le dobândim toţi, cu harul şi cu iubirea de oameni a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I Se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea , împreună cu Cel fără de început al Său Părinte, şi cu Preasfântul şi Bunul şi de viaţă făcătorul Său Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor . Amin !

[andrei_im]

Sfantul Ioan Maximovici

Nascut la 4 iunie 1896 intr-un sat din sudul Rusiei, arhiepiscopul Ioan a fost membru al familiei de nobili ucrainieni Maximovici, din care a facut parte si Sfantul Ioan din Tobolsk. A primit la botez numele de Mihail, ocrotitorul sau ceresc fiind Arhanghelul Mihail. A fost un copil bonavicios si manca putin. In timpul studiilor, la Universitatea din Kiev, isi petrecea mai mult timp citind Vietile Sfintilor, decat mergand la cursuri; cu toate acestea era un student foarte bun. Vladica Ioan a terminat in 1925 Facultatea de Teologie. In anii studentiei si-a castigat painea vanzand ziare. In 1926 a fost tuns in mohanism, primind numele de Ioan, iar la 21 noiembrie a fost hirtonit iermonah.
Studentii lui au fost primii care au descoperit ceea ce a fost poate cea mai mare fapta de asceza a Sfantului Ioan. Mai intai au observat ca ramanea treaz mult timp dupa ce toti ceilalti se culcau; mergea noaptea prin dormitoare, ridica paturile care alunecasera si ii acoperea pe cei ce dormeau si nu banuiau nimic, facand Semnul Crucii deasupra lor. In cele din urma s-a descoperit ca nu dormea aproape deloc, niciodata in pat, ingaduindu-se in fiecare noapte numai o ora sau doua de odihna incomoda, stand jos sau incovoiat in podea, rugandu-se in fata icoanelor. Dupa multi ani chiar el a recunoscut ca nu mai dormise in pat de cand intrase in monahism. O astfel de practica ascetica este foarte rara, insa nu neintalnita in traditia ortodoxa.
In 1934 s-a hotarat ca Ieromonahul Ioan sa fie inaltat la rangul de episcop. In ceea ce-l priveste, nimic nu ii era mai strain. Cand se impotrivise, spunand ca nici nu se pune problema, fiindca are un defect de vorbire si nu poate pronunta limpede, i se spusese doar ca si prorocul Moise avusese aceleasi greutati. Lui Vladica i-a fost incredintata atunci eparhia ruseasca din Shanghai. Primul lucru pe care l-a facut aici a fost sa refaca unitatea Bisericii. A stabilit legaturi cu sarbi, cu greci, cu ucrainieni. Nu s-a dus niciodata la ceai la cei bogati, dar putea fi vazut oriunde erau oameni in nevoie. A intemeiat o casa pentru orfani si pentru copiii cu parinti nevoiasi. Vladica insusi aduna copiii bolnavi si infometati de pe strazile si aleile intunecoase ale mahalalelor din Shanghai.
Miezul ascezei sale erau rugaciunea si postul. Manca o data pe zi, la ora 11 noaptea. In prima si ultima saptamana din Postul Mare nu manca deloc, iar in restul acestui post si in cel al Craciunului manca numai paine de la altar. Noptile si le petrecea de obicei in rugaciune, iar cand, in cele din urma, era epuizat isi apleca capul pe podea si fura cateva ore de somn inainte de rasarit. Cand venea vremea sa slujeasca Utrenia, cineva batea la usa, dar zadarnic; deschideau usa si il gaseau pe Vladica ghemuit pe podea in coltul cu icoane. Atins usor pe umar, sarea in sus, si in cateva minute era in biserica la slujba - cu apa rece scurgandu-se din barba, dar pe deplin treaz.
Vladica purta haine facute din cel mai ieftin material chinezesc si papuci sau sandale moi, totdeauna fara sosete, indiferent de vreme. Adeseori mergea desculti, uneori dupa ce isi daduse sandalele vreunui sarac. Chiar si slujea descult, lucru pentru care era aspru criticat.

To be continued... :)