Merci mult pentru sfaturi.
Orice ar fi, consider ca si el trebuie sa-mi respecte religia, mai ales pentru ca de aici a plecat si el... Crede-ma, daca el mi-ar respecta religia mea si nu mi-ar predica seara de seara, si nu ar incerca sa ma converteasca, daca nu am avea nici o discutie despre religie si tatal sau nu s-ar baga in viata noastra, am fi o familie normala... Nu cum am fost inainte: asta n-ar mai putea fi niciodata. Normal ca il mai iubesc, dar din moment ce mi-am pierdut respectul fata de el, din moment ce incredere nu mai am in el, fiindca ma tot minte, nu va mai putea fi niciodata la fel...
Eu nu am inceput niciodata o discutie pe teme religioase, cu toate ca sunt o femeie care a crescut cu Biblia in casa si care a citit-o prima data la 11 ani. Iar el de-abia a inceput sa o cunoasca... Dar nu pot sta calma si smerita (iarta-ma, Doamne, dar nu pot!) cand el aduce atatea jigniri, blasfemii si huliri la adresa a tot ce tine de ortodoxie...
Doamne Ajuta
__________________
"Inima infranta si smerita, Dumnezeu nu o va urgisi..."
|
18.11.2009, 17:21:28
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode