Caci nu era timpul smochinelor...

[anna21]

În prealabil postat de elizabeta

Acest smochin, pe de alta parte, avea resurse - frunze verzi, bogate, sub care ar fi trebuit sa se ascunda multime de fructe, adica era un copac-fariseu (na, c-am zis-o si p-asta). Deci nu se punea problema ca nu poate, ci mai degraba ca nu vrea
...eu asa cred...

"S-a întâlnit odata Ava Alonie cu Ava Agaton: “Avo, de ce trebuie sa ne grijim mai tare, de lucrarea cea dinafara sau de paza cea dinlauntru?” Si i-a zis: “Lucrarea cea dinafara, adica postul, milostenia, portul, barba, fusta, uniforma, vorba, sunt frunza. Si Mântuitorul, în martea cea mare, a blestemat smochinul acela în care a gasit numai frunze: De acum sa nu se mai faca în tine roada în veac”. Era simbolul poporului evreiesc si al fariseilor, care puneau baza numai pe cele dinafara.

Apoi zice Ava Alonie: “Aratat este ca toata osteneala noastra este pentru paza cea dinlauntru. Pentru credinta cea dreapta în Dumnezeu, pentru smerenie, pentru dragoste, pentru înfrânare, pentru dreapta socoteala si celelalte fapte bune, care sunt roade ale dragostei“. Roada duhului este: dragostea, bunatatea, îndelunga rabdare, înfrânarea poftelor, facerea de bine, blândetea, credinta."

[MariS_]

smochinul reprezinta pe farisei. faptul ca nu
era timpul smochinelor trebuie sa ne faca sa incercam sa patrundem
firea oamenilor dupa "mugurii" lor, caci era primavara inaintea Pastelui.
Iisus Hristos cunostea omul de departe, vezi Natanael, nu trebuia sa
astepte vara. Asa si noi, trebuie sa "citim" omul si sa cercam "duhul".

[windorin]

"Chemarii de sus i se poate raspunde doar cu 'Iata-ma!' ori cu 'Da, Doamne!'. Motivarile, fie ele omenesti plauzibile, nu sunt luate în considerare: (...) Mereu si în orice clipa este vremea'si acum este'a-i raspunde lui Hristos 'Iata-ma!'. (...) "There is always time for good manners", zicala aceasta, de larga circulatie în sudul Statelor Unite, ne poate fi pilda si temei: se cade sa avem întotdeauna timp sa ne purtam cuviincios , pentru a da dovada de bune deprinderi. Petrescu spune ''Condamnat la moarte si dus spre esafod, nu as spune prietenului care m-ar opri în drum: acum nu am timp sa stau de vorba cu tine." (...) Orice preocupare, orice grija, orice bucurie, orice exigenta paleste si piere în prezenta vocii divine. (...) Nefericitul smochin nu-i altul decât nestiutorul, proceduristul, legalistul, de sine statatorul, învârtosatul, formalistul fariseu care se socoteste aparat de termene si de strictetea prescriptiilor, care sie îsi ajunge si nu are nevoie de duh sfânt ori de mila, care altadata se îndreptatea falindu-se ca da zeciuiala din chimen, izma si marar!" (Parintele Nicolae Steinhardt)

[costel]

Isidor Pelusiotul spune: "Pomul calcarii poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui si-au facut acoperamant stramosii nostri calcatori de porunca. Din pricina ca n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Hristos, ca un iubitor de oameni, ca sa nu mai faca rod, care este pricina pacatului. Iar ca pacatul se aseamana cu smochina este lucrul destul de limpede: Are dulceata placerii, lipiciunea pacatului, iar la urma, usturimea si iutimea constiintei. Istoria smochinului a fost asezata aici pentru a ne indemna la umilinta, dupa cum istoria lui Iosif a fost asezata pentru a ne infatisa pe Hristos. Fiecare suflet lipsit de orice roada duhovniceasca este un smochin. Daca Domnul nu gaseste in el odihna, a doua zi, adica dupa viata aceasta de acum, il usuca prin blestem si-l trimite in focul vesnic".