Darul-intalnire cu Dumnezeu prin semeni

[glykys]

Imi place tare mult acest topic. Dar din dar se face rai... Multumesc pentru citatul din par. Staniloae.
Primim atat de multe de la Dumnezeu si nu dam nimic...totul e al nostru, al nostru... jinduim la cat mai mult si uitam de comorile din cer.... azi m-am gandit sa ii cumpar unei bune colege o ciocolata si vai, de abia m-am hotarat sa o cumpar, in zgarcenia mea, socotind ca in centru preturile sunt mult mai scumpe. am cumparat, totusi, ciocolata la suprapret, dar bucuria pe care am vazut-o in ochii ei cand a primit-o a fost nepretuita!
E bine sa facem cadourile pe care ne-ar placea noua sa le primim.... eu de curand am primit cadou o carticica.Eram foarte stresata cu facultatea, trebuia sa predau o lucrare si mi-am zis: stop! fac o pauza si citesc putin din cartea primita! Era un Delibes. Am fost vrajita,m-a cuprins asa un val de liniste cum de muulta vreme nu am mai simtit,imi reveneau echilibrul si vioiciunea, pofta de viata. Cateva pagini citisem (si de ar fi sa rezum subiectul, nu as mai sti clar despre ce era vorba... un pictor care ii scria unei fete despre sotia lui) si ma umplusem cu atata energie si gand bun,incat stateam si socoteam ca daca mi-as fi ales-o eu de pe raft, nu as fi avut atatea satisfactii. Cartea aceea pastra intre copertile ei caldura si afectiunea persoanei care mi-a daruit-o (si da,e semn de noblete sufleteasca sa stii sa faci un cadou!) Si orice se da cu dragoste aduce numai bucurie. inchei cu laitmotivul: Dar daca dragoste nu e, nimic nu e!

[georgeval]

În prealabil postat de glykys

Imi place tare mult acest topic. Dar din dar se face rai... Multumesc pentru citatul din par. Staniloae.
Primim atat de multe de la Dumnezeu si nu dam nimic...totul e al nostru, al nostru... jinduim la cat mai mult si uitam de comorile din cer.... azi m-am gandit sa ii cumpar unei bune colege o ciocolata si vai, de abia m-am hotarat sa o cumpar, in zgarcenia mea, socotind ca in centru preturile sunt mult mai scumpe. am cumparat, totusi, ciocolata la suprapret, dar bucuria pe care am vazut-o in ochii ei cand a primit-o a fost nepretuita!
E bine sa facem cadourile pe care ne-ar placea noua sa le primim.... eu de curand am primit cadou o carticica.Eram foarte stresata cu facultatea, trebuia sa predau o lucrare si mi-am zis: stop! fac o pauza si citesc putin din cartea primita! Era un Delibes. Am fost vrajita,m-a cuprins asa un val de liniste cum de muulta vreme nu am mai simtit,imi reveneau echilibrul si vioiciunea, pofta de viata. Cateva pagini citisem (si de ar fi sa rezum subiectul, nu as mai sti clar despre ce era vorba... un pictor care ii scria unei fete despre sotia lui) si ma umplusem cu atata energie si gand bun,incat stateam si socoteam ca daca mi-as fi ales-o eu de pe raft, nu as fi avut atatea satisfactii. Cartea aceea pastra intre copertile ei caldura si afectiunea persoanei care mi-a daruit-o (si da,e semn de noblete sufleteasca sa stii sa faci un cadou!) Si orice se da cu dragoste aduce numai bucurie. inchei cu laitmotivul: Dar daca dragoste nu e, nimic nu e!

Si pe mine ma cutremura forma posesiva "al meu", tot la parintele Staniloae am gasit afirmatia:"in rai vor merge cei care au spus al nostru, iar in iad vor merge cei care au spus tot timpul al meu ". Darul ramane o expresie a comuniunii.

[MariS_]

Ma uit in straita si ma gandesc sa daruiesc lumina; caut si nu
gasesc. Ma gandesc apoi sa daruiesc intelepciune; caut si nici
asta nu gasesc. In sfarsit, ma gandesc sa daruiesc iubire; caut
si iarasi nu gasesc. Mai rascolesc putin si dau jos de tot de
sinceritate, prafuita si cam indoita. O scutur de praf, o indrept
cat pot si incerc s-o ofer. Va fi oare primita?
Iertare.

[glykys]

În prealabil postat de MariS_

Ma uit in straita si ma gandesc sa daruiesc lumina; caut si nu
gasesc. Ma gandesc apoi sa daruiesc intelepciune; caut si nici
asta nu gasesc. In sfarsit, ma gandesc sa daruiesc iubire; caut
si iarasi nu gasesc. Mai rascolesc putin si dau jos de tot de
sinceritate, prafuita si cam indoita. O scutur de praf, o indrept
cat pot si incerc s-o ofer. Va fi oare primita?
Iertare.

Daca asta ai de oferit, da-o cu bucurie! Nu cu indoiala. si eu ma mai gandesc la o sententa: "Daruind lumina pe care nu o ai,o vei dobandi si tu"...

În prealabil postat de glykys

E bine sa facem cadourile pe care ne-ar placea noua sa le primim....

daca te referi la darurile spirituale (lumina sufleteasca, bucurie, bunatate si altele) atunci da, cred ca toti ar fi incantati de asemenea daruri. insa cand vine vorba de daruri materiale, atunci e mai complicat, pentru ca nu putem spune cu siguranta ca ceea ce ne place noua va place si altora. esential este sa daruim din suflet si nu de complezenta, si atunci vom stii ce sa alegem.

[costel]

Am intalnit in aceste zile un copil care lucra de zor sa termine o pictura. Cand l-am intrebat ce face, mi-a spus: "Lucrul acesta il fac pentru mama"! E minunat sa traiesti viata ca daruire. Imi aduc aminte de bunica, imi spunea "lada de zestre o am de la mama", "icoana aceasta de la bunici"... Deci, multe din lucrurile ei erau daruri. Sa ne dea Dumnezeu putere sa ne daruim neincetat.

[Lavrentiu]

Mi-am adus aminte cu ocazia asta de o reclama tv care ruleaza acum si care se termina cu zicala: "Dar din dar se face ... binele". Vezi bine, "raiul" nu e "politically correct".

Zicala asta, insa, e profunda. Raiul este in dar, si doar cei daruiti care daruiesc ajung la el.

[glykys]

Va rog eu ceva: de Craciun, umpleti-va buzunarele cu bomboane si cu tot ce aveti mai bun si impartiti-le tuturor celor care va ies in cale!

[Marius22]

Nu exista dar neinsemnat, nesemnificativ, lipsit de valoare, atat timp cat el face obiectul unui dialog al iubirii si nu al unui dialog formal, sec, de complezenta.

Cuvantul "dar" este "mic la aratare", dar cuprinde in sine intreaga lume, intreg universul creat, atunci cand ne raportam la el din perspectiva lui Dumnezeu. Mai mult, tot universul nu ar fi fost nimic daca omul (daca noi) nu ar fi primit de El darul vietii.

La fel, darurile pe care noi le oferim sau le primim, pot fi mici la aratare, dar pot cuprinde intru ele iubirea intreaga, neimpartita, a unora pentru altii.