Idolul Noroc

[heaven]

In privinta denumirii de noroc ai dreptate,este numele unui demon si putina lume stie asta utilizandu-l in mod frecvent.Si eu am probleme,desi stiu ce inseamna,pentru ca mi-a intrat in reflex de atatia ani,insa incerc sa fiu atenta si sa ma corectez pe cat pot.
In privinta lui Budha si Krishna,insa,ai sarit calul rau de tot numindu-i demoni pe principiul,probabil ca orice vine din alte sfere decat crestinismul este automat malefic.
Nimic mai gresit!Dumnezeu a ales sa lucreze prin oameni de-a lungul timpului indiferent de religia si nationalitatea din care faceau parte.Oameni sfinti au existat si cu siguranta inca mai exista pe toata suprafata mapamondului.
Deci,poate mai multa ponderare si cumpatare nu ar strica...
O zi frumoasa tuturor!

[andrei_im]

În prealabil postat de heaven

In privinta lui Budha si Krishna,insa,ai sarit calul rau de tot numindu-i demoni pe principiul,probabil ca orice vine din alte sfere decat crestinismul este automat malefic.
Nimic mai gresit!Dumnezeu a ales sa lucreze prin oameni de-a lungul timpului indiferent de religia si nationalitatea din care faceau parte.Oameni sfinti au existat si cu siguranta inca mai exista pe toata suprafata mapamondului.

Te rog mult de tot, cauta informatii despre Budha si Krishna, cauta ce invatatura aduc acestia si compar-o cu invatatura crestina. Citeste o carte precum "Marii initiati ai indiei si parintele Paisie" sau "Jurnalul convertirii - de la zeita mortii la Imparatul Vietii" de Danion Vasile. Imi pare rau, dar a spune ca prin acestia a lucrat Dumnezeu este impotriva oricarei invataturi primite de la Biserica. Dumnezeu a lucrat prin Fiul Sau si prin cei care L-au urmat in vietuire si in cuget. mai fratilor, sa ne mai punem si intrebarea asta - oare Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Sau in lume degeaba?? sau credinta in Hristos e o varianta, dar mai sunt si altele? un singur Dumnezeu, dar mai multe cai spre El? asa au vrut oamenii, dar nu oamenii L-au facut pe Dumnezeu.. "Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine" a spus Hristos. trebuie sa "cercetam duhurile" cu multa luare aminte si smerenie, si vom vedea ca invataturile orientale nu sunt doar "altceva", ci sunt opusul invataturii lui Hristos, in cea mai mare parte a lor. Doamne ajuta!

[windorin]

A vorbi de "noroc" este totuna cu a vorbi despre hazard, despre intamplare si nimereala.

Aceasta patima, a credintei in "noroc", atrage dupa sine pierderea credintei in purtarea de grija a lui Dumnezeu.
Oamenii ajung sa se teama mai mult de te miri ce semne, decat de cuvantul lui Dumnezeu.

Nu exista noroc, nu exista intamplare, nu exista nimereala !
Totul are un rost, totul este perfect randuit de Dumnezeu, totul este cu stiinta si din bunavointa Lui.

[cristiboss56]

În prealabil postat de windorin

A vorbi de "noroc" este totuna cu a vorbi despre hazard, despre intamplare si nimereala.

Aceasta patima, a credintei in "noroc", atrage dupa sine pierderea credintei in purtarea de grija a lui Dumnezeu.
Oamenii ajung sa se teama mai mult de te miri ce semne, decat de cuvantul lui Dumnezeu.

Nu exista noroc, nu exista intamplare, nu exista nimereala !
Totul are un rost, totul este perfect randuit de Dumnezeu, totul este cu stiinta si din bunavointa Lui.

Păi dacă totul în astă lume era o simplă "plesneală", întâmplare , un simplu hazard şi se baza totul pe un nenorocit de noroc, unde eram acum ( noi toţi ) , sau cum ar fi arătat viaţa noastră ?

Ma intreb in prostia mea, cat ne ajuta pe noi atata filosofie fara noima? Ne-am facut un obicei sa despicam firul in patru si sa fim "mai catolici dacat papa!" Nu stiam ca "Noroc" asta ar fi fost un demon si nici nu ma intereseaza la urma urmei. Am cautat sa nu-i dau mai multa importanta decat i se cade, iar eu consider ca atat norocul cat si ghinionul sunt lasate de Dumnezeu, fac fara nici o indoiala parte din viata de zi cu zi, iar noi suntem victimile lor in masura in care ne intelegem rolul si menirea noastra pe lume. Nu poti vorbi de noroc daca nu vorbesti de ghinion. Dar NIMENI nu cheama ghinionul in viata lui. Sunt sigur ca ati vazut sau ati auzit foarte multe despre persoane care au fost la momentul nepotrivit in locul nepotrivit; sunt sigur ca ati vazut sau ati auzit despre persoane care au fost salvate de la moarte datorita unui miracol, a unei intamplari, a unei persoane care a fost pus de Dumnezeu acolo in acel moment, iar ingerul lui pazitor i-a soptit sfatul necesar... Dumnezeu este singurul care decide daca si cum sa lucreze cu ghinionul sau norocul. Ca o paranteza spun ca am avut parte de cateva ghinioane... norocoase; M-am pierdut pe cand aveam vreo doi ani juma'te - trei. Parintii m-au lasat cu fratii mai mari, care s-au apucat sa faca un fotbal. Plictisit am plecat sa-i caut pe parinti in via care se afla la vreo 50 m. Era prin jurul orei 11.00 in luna iunie. Am apucat intr-o directie gresita. M-au gasit niste cetateni dintr-o comuna invecinata, in mijlocul viilor, departe de sat, cand aproape se intuneca. La 16 ani, un cumnat vanjos (si surdo-mut) a crezut ca face o gluma si m-a dus in mijlocul raului Colentina unde m-a aruncat cu capul in jos, apoi s-a pierdut el insusi ca abia si-a mai putut reveni. Eu nu stiam sa inot. Am incercat sa strig dupa ajutor, dar plaja era foarte departe. De pe un mal pe celalalt exact atunci trecea un vaporas, iar eu am vazut un tanar care a sarit instantaneu de pe acel vas si m-a scos la mal. Nu stiu cum il chema, fiindca a plecat imedita si nici nu stiu daca eu personal am apucat sa-i multumesc. La 26 de ani m-am imbolnavit urat si dupa mai multe spitale din tara, am ajuns la Fumdeni care m-au trimis acasa. Se parea ca nu-mi mai ramasese decat vreo 2 saptamani. Am dorit sa-mi iau un ultim ramas bun da la un frate din Brasov cu care m-am inteles intotdeauna mai bine. Iar in timp ce stateam de vorba "cineva" a sunat la usa. Iar acel cineva a avut informatia de care eu aveam nevoie, astfel incat eu acum am o familie si suntem fericiti! Iata ghinion si noroc, iata lectii pe care parintii mei sau eu personal ar fi trebuit sa ni le insusim. In mica si limitata mea intelepciune, consider ca am invatat ceva, iar daca Dumnezeu mi-a dat zile, cum sa spun eu vreodata ca nu-i sunt recunoscator. Nu ma intreb de ce a facut-o. Sigur, nu pentru ca meritam, ci pentru ca ma includea si pe mine in niscai planuri de-ale Lui, iar eu, desi il mai necajesc de multe ori, stiu ca e acolo, e bun si ma asculta ori de cate ori incerc sa-i vorbesc!
Dar din lectiile aste un lucru stiu sigur: sa nu caut in "nemantuirea" altora, ci sa ma ocup de propria mea mantuire si a celor fata de care am o relatie bazata pe dragoste, intelegere si respect. NU sunt in masura sa raspund daca altii in afara ortodoxiei se vor mantui fiindca sunt nevrednic sa judec tainele Lui Dumnezeu. E o prostie sa spun eu ca raiul are o singura poarta. E o prostie sa spun eu ca toata desavarsirea preotilor sau calugarilor buddisti este risipa, cand in Natura nimic nu se pierde si totul se plateste dupa propria ta dragoste fata de cel pe care tu il consideri Dumnezeul tau de cand te-ai nascut. Nu va mai amagiti atat! E pacat ca luati din Sf Scriptura si Sf Traditie doar ce va place ca sa va credeti mai presus decat ceilalti. Nu avem nici un merit ca ne-am nascut aici si nu in India, China, Japonia sau in jungla Africana!!! Toata lumea va vedea raiul, dar certitudinea ramanerii acolo doar Dumnezeu o stie. Avem NOROCUL de a-L avea pe Mantuitor care ne asteapta? Ce-am facut pentru El si cat am inteles din desavarsita Lui smerenie? Nu mai judecati alte neamuri ca nici neamul nostru nu duce lipsa de exemple proaste!...

În prealabil postat de OmuBun

Ma intreb in prostia mea, cat ne ajuta pe noi atata filosofie fara noima? Ne-am facut un obicei sa despicam firul in patru si sa fim "mai catolici dacat papa!" Nu stiam ca "Noroc" asta ar fi fost un demon si nici nu ma intereseaza la urma urmei. Am cautat sa nu-i dau mai multa importanta decat i se cade, iar eu consider ca atat norocul cat si ghinionul sunt lasate de Dumnezeu, fac fara nici o indoiala parte din viata de zi cu zi, iar noi suntem victimile lor in masura in care ne intelegem rolul si menirea noastra pe lume. Nu poti vorbi de noroc daca nu vorbesti de ghinion. Dar NIMENI nu cheama ghinionul in viata lui. Sunt sigur ca ati vazut sau ati auzit foarte multe despre persoane care au fost la momentul nepotrivit in locul nepotrivit; sunt sigur ca ati vazut sau ati auzit despre persoane care au fost salvate de la moarte datorita unui miracol, a unei intamplari, a unei persoane care a fost pus de Dumnezeu acolo in acel moment, iar ingerul lui pazitor i-a soptit sfatul necesar... Dumnezeu este singurul care decide daca si cum sa lucreze cu ghinionul sau norocul. Ca o paranteza spun ca am avut parte de cateva ghinioane... norocoase; M-am pierdut pe cand aveam vreo doi ani juma'te - trei. Parintii m-au lasat cu fratii mai mari, care s-au apucat sa faca un fotbal. Plictisit am plecat sa-i caut pe parinti in via care se afla la vreo 50 m. Era prin jurul orei 11.00 in luna iunie. Am apucat intr-o directie gresita. M-au gasit niste cetateni dintr-o comuna invecinata, in mijlocul viilor, departe de sat, cand aproape se intuneca. La 16 ani, un cumnat vanjos (si surdo-mut) a crezut ca face o gluma si m-a dus in mijlocul raului Colentina unde m-a aruncat cu capul in jos, apoi s-a pierdut el insusi ca abia si-a mai putut reveni. Eu nu stiam sa inot. Am incercat sa strig dupa ajutor, dar plaja era foarte departe. De pe un mal pe celalalt exact atunci trecea un vaporas, iar eu am vazut un tanar care a sarit instantaneu de pe acel vas si m-a scos la mal. Nu stiu cum il chema, fiindca a plecat imedita si nici nu stiu daca eu personal am apucat sa-i multumesc. La 26 de ani m-am imbolnavit urat si dupa mai multe spitale din tara, am ajuns la Fumdeni care m-au trimis acasa. Se parea ca nu-mi mai ramasese decat vreo 2 saptamani. Am dorit sa-mi iau un ultim ramas bun da la un frate din Brasov cu care m-am inteles intotdeauna mai bine. Iar in timp ce stateam de vorba "cineva" a sunat la usa. Iar acel cineva a avut informatia de care eu aveam nevoie, astfel incat eu acum am o familie si suntem fericiti! Iata ghinion si noroc, iata lectii pe care parintii mei sau eu personal ar fi trebuit sa ni le insusim. In mica si limitata mea intelepciune, consider ca am invatat ceva, iar daca Dumnezeu mi-a dat zile, cum sa spun eu vreodata ca nu-i sunt recunoscator. Nu ma intreb de ce a facut-o. Sigur, nu pentru ca meritam, ci pentru ca ma includea si pe mine in niscai planuri de-ale Lui, iar eu, desi il mai necajesc de multe ori, stiu ca e acolo, e bun si ma asculta ori de cate ori incerc sa-i vorbesc!
Dar din lectiile aste un lucru stiu sigur: sa nu caut in "nemantuirea" altora, ci sa ma ocup de propria mea mantuire si a celor fata de care am o relatie bazata pe dragoste, intelegere si respect. NU sunt in masura sa raspund daca altii in afara ortodoxiei se vor mantui fiindca sunt nevrednic sa judec tainele Lui Dumnezeu. E o prostie sa spun eu ca raiul are o singura poarta. E o prostie sa spun eu ca toata desavarsirea preotilor sau calugarilor buddisti este risipa, cand in Natura nimic nu se pierde si totul se plateste dupa propria ta dragoste fata de cel pe care tu il consideri Dumnezeul tau de cand te-ai nascut. Nu va mai amagiti atat! E pacat ca luati din Sf Scriptura si Sf Traditie doar ce va place ca sa va credeti mai presus decat ceilalti. Nu avem nici un merit ca ne-am nascut aici si nu in India, China, Japonia sau in jungla Africana!!! Toata lumea va vedea raiul, dar certitudinea ramanerii acolo doar Dumnezeu o stie. Avem NOROCUL de a-L avea pe Mantuitor care ne asteapta? Ce-am facut pentru El si cat am inteles din desavarsita Lui smerenie? Nu mai judecati alte neamuri ca nici neamul nostru nu duce lipsa de exemple proaste!...

Draga omule bun...noi nu facem filozofie platoniana...incercam pe cat putem sa ne mai aprofundam anumite elemente de baza, ...daca vrei ...numeste-o filozofie pentru desavarsirea omului crestin.
Acest subiect de "PROSTIE" a fost foarte mult dezvoltat de Mircea Eliade in Istoria Credintelor si Ideilor Religioase,recunoscut ca istoric la religiilor si asa putem trece si la Cioran,Rafael...deci "PROSTIA"in cazul de fata este salvatoarea Ortodoxiei mult incercate...
Noi cei ce scriem aici nu zicem ca ne este garantat Raiul,asta numai faptele noastre si alegerea Domnului o desavarsesc.
Dar daca tu zici ca "norocul" = sansa si "ghinionul"= nesansa, este problema ta.
Eu, ... "norocul" si "ghinionul" il transform in binele si raul, ingaduit de Dumnezeu.
Nu judec alte popoare,dar nu pot sa ingaduii ereziile care duc pe drumuri f.tainice(reincarnare,iluminare,masonerie...si ne mai miram ca s-au apropiat timpurile pieirii.
Istoria ne arata cum atatia Sfinti si-au dat viata pentru marele Adevar...si tu ne spui ca-i "prostie" acestea ce facem noi...
Draga Om Bun,...Forum, inseamna întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme cu mai multi participanti, ...NU PROSTIE.
Daca nu-ti place...nu participa,dar NU SMINTII...
Iarta-ma...m-am cam suparat...
Dar totusi...iau partea buna a lucrurilor,stii care?
Vom impartasii multi din aceasta "prostie"cu cei care s-au luptat pentru elucidarea ei.
si nu uita:"un cuvant rau,pe omul bun il face rau...
un cuvant bun,pe omul rau il face bun"

Dumnezeu sa fie cu noi toti!
Amin

Mic rezumat despre Maestrii Inaltati
Cei 12 maestri inaltati sunt: Babaji, Buddha, El Morya, Hilarion, Krishna, Kuthumi, Lady Mary, Lady Nada, Lanto, Sananda, Serapis Bey, St. Germain

Krishna(Hindus, India Mai este cunoscut sub numele de Cel Divin
Trinitatea hindusa ii include pe Brahma, pe Shiva si pe Vishnu, cei trei zei care creaza, protejeaza si vegheaza ciclurile vietii pe Pamant. Zeul Vishnu se incarneaza - de cate ori este nevoie - in forma fizica, pentru a birui, a invinge practicile inumane. Krishna este cea de a opta incarnare ( care se mai numeste si avatar) a lui Vishnu.
Krishna s-a incarnat la miezul noptii, in cea de a opta zi a anotimpului Bhadrapada (denumirea hindusa pentru o vara tarzie), candva intre anii 3200 si 3100 IH. El ne-a transmis textul spiritual hindus al Bhagavad Gita. In prezent Krishna este in India unul din cei mai populari/iubiti/cunoscuti zei. Legendele despre Krishna il descriu ca pe o personalitate romantica si multe imagini il redau pe Krishna impreuna cu Radha (una din incarnarile zeitei Lakshmi,) intr-o atitudine de minunata iubire romantica (unii specialisti in Feng Shui recomanda plasarea unei reprezentari a lui Krishna si a lui Radha -impreuna - in coltul romantic al casei, pentru a manifesta o relatie de suflete-pereche).
Krishna ne ofera bucurie si fericire. Atunci cand il invocam simtim o dilatare, o expandare a energiei calde, pline de iubire in inima si in zona abdomenului. Krishna ne transmite sa nu subestimam niciodata puterea de vindecare a iubirii.
Profunzimea iubirii este mai mare decat orice ocean, nu exista nici o bariera pe care iubirea sa nu o poata depasi. Sa folosim aceasta forta in mintea noastra, ea este vesnica si este o sursa constanta care se reinnoieste, pe care o putem folosi iar si iar. Sa revarsam iubire asupra oricarei probleme ce apare si vom constata beneficiile.
Krishna ne este de ajutor pentru: binecuvantari, purificarea spiritualizarea alimentelor, pentru gradinarit, flori si pentru recolte, bucurie, relatii, iubire romantica, trezirea

spirituala, daca vrem sa devenim vegetarieni.
Buddha ( Asia )
Mai este cunoscut sub numele de Siddhartha Buddha, Buddha Goutama, Lord Goutama
Numele Buddha inseamna Cel Iluminat sau Treaz. Nascut pe 8 mai, anul 500 IH, cand a fost luna plina ( se presupune ca acesta ar fi anul nasterii, nu exista un acord unanim in acest sens), printul Goutama Siddhartha a crescut in belsug, aparat de zidurile palatului in care s-a nascut si nu i-a lipsit nimic din ceea ce a dorit. Pe masura ce a crescut si a mers dincolo de zidurile palatului a observat adanca saracie din jurul sau, bolile si batranetea mizera, oameni de existenta carora nu aflase pana la acea data. Hotarat fiind sa ajute la alinarea suferintelor al caror martor era, printul a renuntat la titlul sau regal si la bogatiile sale si a parasit palatul.
Cu toate acestea, viata de ascet pe care a dus-o Siddhartha dupa ce a parasit palatul nu i-a adus intreaga iluminare la care aspirase, asa incat el s-a asezat sub un smochin “ (bodhi): in India este considerat copacul sacru reprezentat de smochinul sacru, sub care s-a produs iluminarea lui Buddha, denumit si Arborele Stiintei sau Pomul Cunostintei Binelui si Raului (verifica daca scriu undeva despre Pomul Cunoasterii si Pomul Vietii, dict. pag. 477) IH“ si a jurat sa nu se ridice pana cand nu avea sa devina cu adevarat iluminat. El a inspirat si a expirat profund intr-o noapte cu luna plina si s-a debarasat de lacomie si de poftele trupesti si de gandurile pline de teama. Odata ce a depasit pragul acestor energii joase, a inceput sa-si aminteasca vietile trecute. Acest lucru l-a ajutat sa vada nesfarsirea (vesnicia) vietii si a fost inundat de intelegerea felului in care putem sa depasim nefericirea, durerea si moartea. Cand s-a ridicat in picioare el era, devenise Buddha.
Invataturile lui Buddha despre detasarea de suferinta prin dobandirea pacii interioare au constituit baza budismului. Deoarece el a trait ambele extreme, pe cea a unei vieti imbelsugate ca print si pe cea de ascet, Buddha a propus ca si cheie a unei vieti fericite si calea de mijlocire, sau moderatia in toate aspectele existentei.
Vom putea observa ca Buddha este mai usor de simtit decat de auzit. Atunci cand il invocam vom simti probabil in inima noastra o dilatare, o expandare a iubirii pline de caldura. Acesta este semnul ca suntem cu adevarat in legatura cu prezenta lui iubitoare
El ne ajuta in ceea ce priveste urmatoarele aspecte: echilibru si moderatie in toate, bucurie, pace interioara si pacea in lume, cresterea, evolutia spirituala si intelegerea

În prealabil postat de 11111111

Draga omule bun...noi nu facem filozofie platoniana...incercam pe cat putem sa ne mai aprofundam anumite elemente de baza, ...daca vrei ...numeste-o filozofie pentru desavarsirea omului crestin.
Acest subiect de "PROSTIE" a fost foarte mult dezvoltat de Mircea Eliade in Istoria Credintelor si Ideilor Religioase,recunoscut ca istoric la religiilor si asa putem trece si la Cioran,Rafael...deci "PROSTIA"in cazul de fata este salvatoarea Ortodoxiei mult incercate...
Noi cei ce scriem aici nu zicem ca ne este garantat Raiul,asta numai faptele noastre si alegerea Domnului o desavarsesc.
Dar daca tu zici ca "norocul" = sansa si "ghinionul"= nesansa, este problema ta.
Eu, ... "norocul" si "ghinionul" il transform in binele si raul, ingaduit de Dumnezeu.
Nu judec alte popoare,dar nu pot sa ingaduii ereziile care duc pe drumuri f.tainice(reincarnare,iluminare,masonerie...si ne mai miram ca s-au apropiat timpurile pieirii.
Istoria ne arata cum atatia Sfinti si-au dat viata pentru marele Adevar...si tu ne spui ca-i "prostie" acestea ce facem noi...
Draga Om Bun,...Forum, inseamna întrunire în cadrul căreia se dezbat diferite probleme cu mai multi participanti, ...NU PROSTIE.
Daca nu-ti place...nu participa,dar NU SMINTII...
Iarta-ma...m-am cam suparat...
Dar totusi...iau partea buna a lucrurilor,stii care?
Vom impartasii multi din aceasta "prostie"cu cei care s-au luptat pentru elucidarea ei.
si nu uita:"un cuvant rau,pe omul bun il face rau...
un cuvant bun,pe omul rau il face bun"

Dumnezeu sa fie cu noi toti!
Amin

In primul rand imi cer iertare daca modul cum mi-am exprimat ideile a trecut drept ofensa. Nu am dorit asta si caut pe cat imi sta mie in putere sa nu judec (cu atat mai putin sa etichetez persoane!). Totusi intentionat am scris "prostie" si nu "naivitate", pentru a accentua mai profund ideea vizata.
Am citit cu muuulti ani in urma Istoria religiilor si-mi amintesc ca m-au costat cam mult cele trei volume pentru ca nu se gaseau si le-am procurat... pe sub tejghea. Atunci mi s-au parut extrem de interesante ca si punct de vedere, dar ma straduiam din rasputeri sa fac abstractie de cel care facuse toate acele cercetari si nu prea reuseam. Probabil sunt eu mai ciudat... mai intors de la tzatza, dar pentru mine acele "Istorii ale religiilor" n-a insemnat mare lucru. Da, era mai mult decat nimic, dar mult prea departe de a descrie esenta spirituala. Si nici nu-i de mirare pentru cineva care n-a crezut niciodata cu adevarat in ceva (cel putin nu in perioada in care scria, nu cand mai avea putin de trait!)
Cu alte cuvinte, daca intru intr-un DEX si caut cuvantul "dragoste" voi avea toate sansele sa inteleg cam ce exprima si ce inseamna. Daca o sa caut in Istoria religiilor ce inseamna ORTODOX, voi fi dezamagit fiindca acolo nu scrie mana celui care traieste ortodoxia, ci cel care-o vede pe dinafara, cu ochiul rece de critic si profesor. Pentru Eliade, toti cei care credeau, erau intr-un fel sau altul, niste "cobai". Singura scuza pe care i-am gasit-o pe-atunci a fost faptul ca traiam o perioada in care nu prea puteai vorbi deschis despre credinta ta. (De altfel am inteles ca si-asa a fost cenzurata foarte mult, inainte se a aparea in librarii).
Revenind la "oile noastre", daca noi abordam filozofia (asa cum o percepem noi) trebuie sa intelegem de la bun inceput ca avem o mie de riscuri sa fim subiectivi si sa trecem fara sa vrem in pacatul mandriei, al clevetirii, al rautatilor gratuite. De-aceea mi-am permis sa spun ca-i o prostie ce facem! Cati dintre noi - indiferent de varsta - am inteles ce se petrece in jurul nostru cu adevarat? Cine poate spune: "Evrika! Am aflat toate tainele lumii!... Acum STIU!!!"? Cei care afla, devin tacuti, smeriti si iubitori si sint... departe... Iar Cioran - scuze!- n-are ce cauta ca si persoana de referinta. Filozof, da, folositor, NU!
Reincarnarea e o... problema. Biserica nu o accepta. Omul este liber sa inteleaga Adevarul, asa cum i se aseaza lui in fata ochilor. Sunt multe lucruri pe care biserica nu le accepta, iar asta nu fiindca ne-ar fi vorbit Mantuitorul Iisus despre asa ceva, ci fiindca asa au scris unii sau altii de-a lungul timpului. Nici despre iad si rai nu stim foarte multe si cum se face ca unii raman dupa voia lor sa bantuie casele in care-au locuit, sau locurile unde-au fost omorati, timp de sute de ani, pana cineva se hotaraste sa faca ritualuri de exorcizare. Si - culmea! - cei care fac acele ritualuri, nu sunt intotdeauna preoti ortodocsi.
Nu eu zic ca norocul=sansa, ci viata, asa cum o intelege fiecare, iar prin cum am pus cap la cap ideile nu reiese decat unul si acelasi lucru cu cel exprimat de tine: binele si raul! Cat despre sminteala, as putea sa reprosez acelasi lucru fiindca - dupa cum vezi - sunt destule motive! Filozofia in general sminteste si cu-atat mai mult cand e facuta de cei lipsiti de Dumnezeu (Emil Cioran, M. Eliade!). Nici noi nu ne putem considera foarte initiati, si intotrochiatele noastre intelegeri despre viata si neamuri ar putea sa fie percepute cu totul altfel de cum ingaduie Dumnezeu sa fie in adevarul lor! (Nu ma refer la masoni, ca la acestia este un regim special de tratament...Cel putin cei ai zilelor noastre, nu Balcescu sau Cuza...)
De aceea spun, tainele Lui Dumnezeu sunt nelimitate si am inebuni sa incercam sa le intelegem peste noapte. Un lucru trebuie sigur acceptat. Tot omul, fie el negru sau alb, de pe orice parte a pamantului, este rodul acelorasi maini, iar Dumnezeu ii iubeste pe toti in aceeasi masura. Nu avem nici merite, nici drepturi mai mari decat a altora, si tot ceea ce ne salveaza este iubirea si smerenia. Restul este "vanare de vant"!