Participarea la o slujba in Biserica implica iesirea din durata temporala obisnuita. Se intampla de multe ori sa uitam de statutul nostru de pelerini in aceasta lume. Minunat se spune si in Evrei 13, 14: "Nu avem aici cetate statatoare".
Imi vine in minte imaginea lui Melchisedec, pe care Sfanta Scriptura il prezinta ca fiind "fara tata si fara mama" si ca pe unul ce "nu are nici inceput zilelor, nici sfarsit vietii" (Evrei 7,3). Aceste expresii ne descopera ca Melchisedec se ridica la asemanarea cu Dumnezeu, prin sfintenia lui depasindu-si propria conditie. Nu ramane doar la statutul de chip al lui Dumnezeu, ci ajunge si la asemanarea cu El. Sfantul, ajungand la indumnezeire prin har, transfigureaza timpul in vesnicie.
|
04.01.2010, 14:38:08
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode