despre bolnavii psihici

[lareine]

Desi e foarte usor de prescris medicatie anxiolitica si antidepresiva cand esti medic, adevarul e ca merita investit timp si energie in psihoterapie pentru ca nu te face dependent de o substanta si te ajuta sa iti mentii starea de bine pentru mai mult timp.

Nu am avut ocazia sa experimentez, sunt si eu la inceput de drum, dar chiar ma intreb, dintre cazurile cu anxietate sau depresie (ma refer la oameni care altfel sunt ok dpdv somatic), cate ar merge bine daca in loc de medicatie, ar respecta niste norme de existenta si s-ar ruga si ar avea contacte sociale? Daca iti ocupi timpul (faci ceva util tie si altora), daca faci miscare fizica, daca incerci sa-ti invingi temerile cu ajutorul lui Dumnezeu si daca te gandesti ca dom'le, atat de mult se scrie in acatiste "Bucura-te" si "care ai nascut pricina veseliei", atat de frumoasa e strigarea aliluia, daca te gandesti la crinii campului, daca iti ordonezi putin viata si incetezi a ti-o mai compara cu a altora - daca faci toate astea oare nu se vor ameliora simptomele macar partial?

Dar, da, intotdeauna e mai simplu sa ceri si sa ti se dea o pilula minune care sa iti ia depresia si stressul cu mana (ceva mai greu in cazul depresiei, e adevarat) fara a schimba realmente ceva in viata, in comportament si in modul de a gandi :)