Boboteaza - Botezul Domnului

[costel]

În prealabil postat de Marius22

Nu inteleg de ce dupa ce a participat la Botez, dupa ce a fost martor al Teofaniei, al aratarii Sfintei Treimi, mai avea nevoie de o incredintare din partea Mantuitorului?

Sa nu fiu inteles gresit, nu vreau sa iscodesc pe nimeni. Ma intereseaza doar daca exista talcuiri ale Sfintilor Parinti sau din alte lucrari teologice, cu privire la acest pasaj.

Multumesc Jenica.

Marius, eu am gasit la parintele Nicolae Steinhardt urmatoarea explicatie:

"In relatia dintre Iisus si Botezator se iveste problema ucenicilor. Se pare ca a existat o rivalitate intre ucenicii unuia si ai celuilalt. Evangheliile Sfintilor Matei (11, 2-5) si Luca (7, 19-22) ne relateaza ca, inchis fiind, Ioan si-a trimis ucenicii sa-L intrebe pe Iisus: Tu esti Cel ce vine, sau sa asteptam pe altul? Intrebare cat se poate de ciudatel pentru ca stim ca Ioan Il marturisise pe Iisus a fi intru adevar Fiul lui Dumnezeu, Mielul lui Dumnezeu Care ridica pacatul lumii si Cel asupra Caruia S-a pogorat Duhul Sfant.

Cum putem rezolva o asemenea contradictie flagranta? Explicatia cu precadere plauzibila o consider a fi aceea care presupune o intelegere prealabila (expresa ori tacita) intre Iisus si Ioan. In vederea lamuririi ucenicilor sai si a potolirii in certitudinilor care-i framantau, Ioan ii trimite la Iisus cu o intrebare ce reprezenta de fapt nu gandul sau nesovaitor ci sovaielile si umbrele din cugetele lor.

Iar Iisus, cu acea inteligenta omeneasca la care nu se sfia sa faca uneori apel (spre pilda in cazul platii dajdiei catre Cezar ori al femeii maritate cu sapte frati ori al semnului cerut de saduchei), nu se proclama a fi Hristosul ci, cu multa abilitate si modestie, le cere sa constate faptele, lasandu-le pe acestea sa vorbeasca iar pe invatacei poftindu-i doar sa traga concluzia care se impunea.

Le arata cele ce se petrec aievea: orbii vad, surzii aud, schiopii umbla, leprosii se curatesc, mortii inviaza. Desigur ca ucenicii nu puteau deduce altceva decat ca Acel ce savarseste asemenea minuni este Mesia."

[costel]

Am gasit cateva imagini din ziua Bobotezei de la catedrala din Craiova, din care reiese ca au fost scoase moastele din catedrala la sfintirea apei. Am citit si un articol pe acest site: Boboteaza la Curtea Domneasca, din are reiesea ca in vechime asa se face - erau scoase in procesiune si moastele sfintilor.

"In ziua de 6 ianuarie, de Boboteaza, domnitorul era primit la slujba cu doua faclii aprinse. Dupa doxologie, domnitorul pleca impreuna cu mitropolitul si credinciosii, spre malul raului Bahlui, locul in care se savarsea sfintirea apei. Erau scoase in procesiune icoanele facatoare de minuni si moastele unor sfinti". Articolul integral:
http://www.crestinortodox.ro/diverse/98639-boboteaza-la-curtea-domneasca

La Patriarhie si in alte biserici care pastreaza sfinte moaste, nu am auzit sa se faca acest lucru. Nu stiu daca exista vreo randuiala in acest sens, dar marturisesc ca mi-a placut. E inca o dovada a impreuna petrecerii.

[Marius22]

Iti multumesc, costel. Nu cunosteam aceasta explicatie a parintelui Nicolae Steinhardt. Mi se pare una intemeiata.

În prealabil postat de costel

Am gasit cateva imagini din ziua Bobotezei de la catedrala din Craiova, din care reiese ca au fost scoase moastele din catedrala la sfintirea apei. Am citit si un articol pe acest site: Boboteaza la Curtea Domneasca, din are reiesea ca in vechime asa se face - erau scoase in procesiune si moastele sfintilor.

Multumesc, Costel, pentru pozele de la Craiova m-am bucurat tare!! de Boboteaza anul acesta n-am ajuns la Biserica si nici aghiasma n-am luat, dar m-am alinat sa zic asa, citindu-va pe voi aici.

[georgeval]

Praznicele bisericesti din timpul anului au o perioada de inainte serbare si una de dupa serbare. Slavitul praznic al Botezului Domnului nu face exceptie si are o duminica inainte, una dupa, o perioada inainte de praznuire si pana astazi o perioada de dupa serbare, care se incheie cu ziua odovaniei. Odovania este un cuvant slav care inseamna; sfarsit, concluzie.
In privinta existentei acestor perioade de dinainte serbare si dupa serbare exista o comparatie, care a fost facuta de unii liturgisti cu soarele, care inainte sa apara, ofera lumii lumina sa chiar daca el nu se vede efectiv si dupa ce apune, inca mai ofera lumii din lumina sa. Lumea obisnuindu-se si ramane in suflet cu lumina pe care soarele a oferit-o in ziua respectiva.

[costel]

Am citit de curand un articol in care se preciza ca se sfintea apa la Boboteza pentru botezul catehumenilor care avea loc pe 5 ianuarie. Dupa disparitia catehumenatului s-a pastrat sfintirea apei, dar ea a capatat o alta semnificatie.

Unii cercetatori au vazut in rugaciunea de la sfintirea apei de Boboteaza ("Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfantului Tau Duh, si sfinteste apa aceasta"), rugaciunea de sfintire a cinstitelor daruri din Liturghie. Este adevarat ca este invocat Duhul si intr-o parte si in cealalta, dar la Boboteaza se cere ca apa sa fie sfintita, pe cand la Liturghie cerem ca darurile sa fie prefacute in Trupul si Sangele Domnului.

[stefan florin]

În prealabil postat de costel

Multumesc Jenica.

Marius, eu am gasit la parintele Nicolae Steinhardt urmatoarea explicatie:

"In relatia dintre Iisus si Botezator se iveste problema ucenicilor. Se pare ca a existat o rivalitate intre ucenicii unuia si ai celuilalt. Evangheliile Sfintilor Matei (11, 2-5) si Luca (7, 19-22) ne relateaza ca, inchis fiind, Ioan si-a trimis ucenicii sa-L intrebe pe Iisus: Tu esti Cel ce vine, sau sa asteptam pe altul? Intrebare cat se poate de ciudatel pentru ca stim ca Ioan Il marturisise pe Iisus a fi intru adevar Fiul lui Dumnezeu, Mielul lui Dumnezeu Care ridica pacatul lumii si Cel asupra Caruia S-a pogorat Duhul Sfant.

Cum putem rezolva o asemenea contradictie flagranta? Explicatia cu precadere plauzibila o consider a fi aceea care presupune o intelegere prealabila (expresa ori tacita) intre Iisus si Ioan. In vederea lamuririi ucenicilor sai si a potolirii in certitudinilor care-i framantau, Ioan ii trimite la Iisus cu o intrebare ce reprezenta de fapt nu gandul sau nesovaitor ci sovaielile si umbrele din cugetele lor.

Iar Iisus, cu acea inteligenta omeneasca la care nu se sfia sa faca uneori apel (spre pilda in cazul platii dajdiei catre Cezar ori al femeii maritate cu sapte frati ori al semnului cerut de saduchei), nu se proclama a fi Hristosul ci, cu multa abilitate si modestie, le cere sa constate faptele, lasandu-le pe acestea sa vorbeasca iar pe invatacei poftindu-i doar sa traga concluzia care se impunea.

Le arata cele ce se petrec aievea: orbii vad, surzii aud, schiopii umbla, leprosii se curatesc, mortii inviaza. Desigur ca ucenicii nu puteau deduce altceva decat ca Acel ce savarseste asemenea minuni este Mesia."

Frumos. Nu stiam interpretarea asta. Multumesc! Doamne ajuta!