Saptamana de "rugaciune" Ecumenica

[Lavrentiu]

În prealabil postat de Fani71

Ei, rugaciune comuna din cand in cand, nu inseamna slujire comuna in general. Nici eu nu cred ca ar fi buna. Mai ales ca nu suntem in comuniune.

Este bine sa citim sfintii parinti, dar nu strica sa citim si autori crestini contemporani inclusiv neortodocsi. Ei exprima aceleasi idei insa intr-un stil mai accesibil omului de astazi. Eu asa cred.
Si eu tot asta ziceam: sa pastram ce este de folos. Este de folos sa vedem sursa de viata comuna, Hristos (cum zicea Costel mai sus, El ar trebui sa fie scopul, eu as zice: si calea), mai ales in zilele noastre cand crestinismul devine din ce in ce mai neimportant pentru socuietate in general, din ce in ce mai marginalizat.

Am participat odata la o intalnire Syndesmos la Roma, o intalnire intre ortodocsi si catolici membrii ai organizatiei St Egidio cu tema Martirii. A fost o experienta minunata. Am cunoscut oameni pe fata carora se citea viata in Hristos, care isi imparteau timpul liber intre rugaciune (in fiecare seara se tinea un fel de vecernie la biserica lor centrala) si slujirea aproapelui (foarte concreta). Au fost momente in care ne-am regasit in ceea ce ne uneste. Eu de asemenea lucruri vorbesc, nu despre intalniri la nivel inalt (care isi au si ele totusi scopul lor, fie chiar numai exemplar).

Uite ca ma bag iar eu ca musca-n lapte. Sper sa nu va supar.

Ma gandeam ieri: ce rugaciune pot face eu cu protestantul? Putem sa zicem, de exemplu, "Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, mantuieste-ne pre noi?". Nu pot. Cu multi dintre cei din CEB nu pot zice nici "Preasfanta Treime", intrucat sunt arieni.

Rugaciunea in comun este comuniune. Acesta este motivul pentru care a fost oprita de Sfintii Parinti, care nu au oprit niciodata dialogul, ba chiar au dialogat indelung cu ereticii inainte sa-i condamne. Mie aceasta trecere fortata de la dialog la rugaciune imi seamana cu impunerea casatoriilor homosexuale.

Cred ca mai sus ai gresit exprimarea din graba, sau din cauza orei tarzii, ca ai zis ca autorii contemporani, inclusiv neortodocsi, exprima aceleasi idei ca Sfintii Parinti, dar intr-un stil mai accesibil.

Las la o parte faptul ca mi se pare greu de crezut de exemplu ca varlaamistii moderni sa exprime ideile Sfantului Grigorie de Palama.

Imagineaza-ti insa, Fani, ca in fata ta stau: Sfantul Maxim Marturisitorul (pe care il si sarbatorim azi), Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Marcu al Efesului. Si chiar stau, daca credem ca sunt vii. Caruia dintre ei i-ai zice ca nu e actual? Care dintre ei e invechit. Si zi-ne tu, l-ai inlocui pe vreunul dintre ei cu Chesterton?

Poate ca traind aici, Fani, respiram mai greu. Poate spatiul nostru nu e la fel de aerisit. Dar cu toate acestea, in bisericile noastre aglomerate in care nici sa stai in genunchi nu mai ai loc, respiram aerul Sfintilor Parinti. De aceea ne sunt dragi, de aceea nu voi accepta niciodata ideea ca ei sunt depasiti pentru ca Fani, toti teologii contemporani marturisesc - sfintii sunt cei mai actuali.

Sper din nou sa nu te superi pe mine.