Pana la urma ce spunem la spovedanie?

[AndruscaCIM]

P.S. Si totusi nici purtarea baticului asociata cu o stare de induhovnicire rara nu mi se pare smerenie neaparat, pentru ca deja m-as gandi automat ca cine stie...femeile care au ales sa poarte batic se simt undeva sus, cu o putere nemasurata in alegerea purtarii baticului.

In opinia mea se poarta sau nu ( fiecare cu treaba ei)...simplu, dar daca se poarta si se imagineaza ca s-a ajuns la o putere extraordinara si de intarire in credinta doar pentru acest fapt...mai e chiar smerenie?

Noapte buna!!!!!

[Margelatul]

Doamne ajuta!

Cred ca la Spovedanie omul se spovedeste conform treptei duhovnicesti pe care se afla. Daca se lupta cu o patima sau ma multe (cum de altfel se intampla cu marea majoritate) atunci le marturisesti pe acelea. Daca nu te mai supara nici o patima (in mod fizic) urci la urmatoarea treapta si marturisesti gandurile. Atunci cand tu crezi ca ai ajuns la o stare ce inseamna mai mult plafonare (in ceea ce priveste marturisirea pacatelor) discuta cu duhovnicul ceea ce iti vine in inima (anumite frici sau temeri pentru o situatie din viata ta, despre alegerea sotului sau sotiei, etc...) Duhovnicul de asemenea te poate ajuta sa cresti din ce in ce mai mult pe treptele duhovnicesti, prin recomandarea unei carti, inmultirea citirii Sf.Scripturi, a milostenie, etc... Taina spovedaniei nu devine nula datorita lipsei anumitor pacate ci ea isi trage seva din harul lui Dumnezeu ce ne ajuta sa crestem in dragostea de Dumnezeu.

In Hristos Domnul,
Al tau frate.